În încercare

Când valuri se abat asupra vieții tale,
Iar vântul înconvoaie corabia-ți plăpândă,
Când planurile toate se duc treptat la vale,
Iar greutăți și grijuri ființa îți afundă…

Să nu te temi. Nu te opri la vuietul de ape
Care s-au năvălit să îți doboare-a ta credință.
Încrede-te în Domnul, nu asculta de șoapte,
La El este posibil tot ce-i la om cu neputință.

Când rugăciunea spusă în taină și în gând
Nu a primit răspunsul, întâmpinând tăcerea,
Iar cerul plumburiu se-nchide ca și când
Nimic nu ar putea să-ți aline durerea…

Te pleacă iar în rugă și nu lăsa speranța
Ca să te părăsească pe drumul ce-ai pornit.
Nu da ‘napoi, creștine, e mult prea scurtă viața!
Când te încrezi în Domnul, deja ai biruit.

Iar când de așteptare ți-e sufletul trudit
Printre troiene ‘nalte de temeri fără număr,
Un glas de sus îți spune: „Voi fi cu tine, îți promit!
Voi sprijini necontenit, cu grijă, al tău umăr.”