Smerit și după binecuvântare

După o aşteptare îndelungată a urmat o frumoasă victorie. Au fost şi eşecuri, şi întristare, dar nu te-ai dat bătut, ci ai perseverat, cu speranţă şi credinţă.  Și acum parcă ai striga tare, ca să știe toată lumea ce lucru minunat ți s-a întâmplat, ce mare Dumnezeu ai și ce frumos lucrează El, chiar și cu oameni simpli, așa cum spui uneori că eşti. Să rămâi smerit după ce ai fost binecuvântat sau ai avut un succes nu este un lucru ușor. Cere maturitate în credință să nu îți afișezi meritele pentru a fi aplaudat.

Și atunci, ce să faci? Să mergi în cămăruța inimii tale și să te pleci înaintea Aceluia care a făcut posibilă victoria ta. Să Îi mulțumești. Să plângi chiar și de bucurie, și să îi spui tot ce ai pe inimă. Înaintea Sa nu vei putea să te mândrești cu meritul tău care, de fapt, Îi aparține, căci fără ajutorul Lui, ai fi reușit? Gândește-te de la cine ai primit înțelepciunea, resursele și clipa pe care o trăiești. Recunoaște-L în toate căile tale și El va netezi în continuare drumul pe care urmează să mergi. Nu te lăsa orbit de o reușită. Perseverează și continuă să crești, să te dezvolți. O reușită poate fi doar începutul unei serii de procese prin care vei avea de învățat.  Într-o bună zi vei vedea că toate eforturile tale au meritat.

Bucură-te și împărtășește victoriile cu oamenii care te prețuiesc cu adevărat, cu aceia care plâng cu tine și se bucură alături de tine. Nu face din succesul tău o poveste pe care să o răspândești pretutindeni. „Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii şi smerenia merge înaintea slavei.”(Proverbe 15.33)

Învață din succesul tău să îi înțelegi pe alții. Să fii smerit după binecuvântare înseamnă să ai succes, dar să nu îl disprețuiești pe cel care nu a reușit, ci să îl încurajezi să meargă înainte dovedindu-i sprijinul tău. „Cel ce se smerește va fi înălțat.”(Luca 14.11)

Când Dumnezeu te binecuvântează fie cu belșug, fie cu o avansare, fie cu un rezultat frumos sau cu un dar anumit, oprește-te o clipă și analizează scopul pentru care ți-au fost dăruite acestea. Binecuvântarea ta va dăinui doar în măsura în care o vei pune în valoare și vei știi să o împărtășești cu alții. Resursele, capacitățile și darurile care ți-au fost date vor rodi și vor aduce binecuvântare numai atunci când vei fi dispus să le folosești și spre folosul altora.

Rămâi smerit și după binecuvântare! Și, să știi că și eu mă bucur alături de tine! :) 

Păzește-ți inima!

De ce este inima atât de importantă și de ce ar trebui ea păzită mai mult decât orice altceva?

Dacă inima ar înceta să mai bată, viața s-ar opri. Inima este centrul vieții. Ea susține existența. În sens biblic, cuvântul „inimă” se poate referi fie la existența biologică, sufletească sau spirituală, putând semnifica cugetul, sufletul sau mintea.

            „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții.” (Proverbele 4.23)

De ce anume să îți păzești inima? De răutate, de invidie, de ură, de bârfă, de îngrijorare, de supărare, de un anturaj nepotrivit. Pune un zid de protecție împrejurul ei, astfel încât gândurile vrăjmașe să nu poată pătrunde dincolo de această limită. Dacă le vei lăsa să pătrundă, vei avea ca și rezultat îndoit mai multe lucruri negative. „Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele.” (Matei 15.19)

            Cum poți să îți păzești inima? Începe prin a cere ajutor Celui care a creat-o și o cunoaște mai bine decât tine însuți. „Pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.” (Filipeni 4.7)

Mai mult decât orice, inima trebuie să fie păzită și de tine. Iar ceea ce ține de tine este să nu o murdărești și să nu lași să pătrundă în ea acele gânduri care ar putea să o întineze.

            Inima poate trece prin diverse stări. Ea fie iubește, fie se bucură, fie are dorințe sau face la planuri. Poate fi tulburată, îngrijorată, rănită sau să-i fie teamă.

            Pentru că „o inimă liniștită este viața trupului” (Proverbele 14.30), de aceea trebuie avut grijă de ea. Cum o putem face?

            -Curățește-ți inima. Rugăciunea trebuie făcută cu o inimă curată, iar „dacă nu ne osândește inima noastră, avem îndrăzneală la Dumnezeu.” (1 Ioan 3.21) „Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule!” (Psalmii 51.10). Sămânța Cuvântului care ajunge într-o inimă bună și curată face rod în răbdare (Luca 8.15).

            -Trăiește curat, adunând Cuvântul Sfintei Scripturi în inimă, și căutând prezența lui Dumnezeu.

„Strâng Cuvântul Tău în inima mea ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.” (Psalmii 119.11)

„Inima îmi zice din parte Ta: caută Fața Mea, și Fața Ta o caut, Doamne!” (Psalmii 27.18)

            -Înconjoară-te de oameni a căror prezență face bine inimii tale. „O privire prietenoasă înveselește inima”. (Proverbele 15.30) O inimă veselă e un bun leac și înseninează fața.

            Nu o lăsa să se tulbure, ci lăudă-L pe Domnul din toată inima, pentru că  „Domnul e aproape de cei cu inima înfrântă.” (Psalmii 34.18)

            „Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.” (Ioan 7.38)

Dacă vrei ca inima ta să răspândească râuri de apă vie precum un izvor curat, ai grijă cu ce o hrănești, pentru că aceea va genera. O inimă adăpată din Apa Vieții, va genera râuri de apă vie din Izvorul vieții. Astfel vor ieși încurajări, gânduri ziditoare, dorința de a face binele și de a căuta pacea cu orice preț.

            „Luați seama... ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.” (Evrei 3.12)

            Dacă ce ai mai scump pe acest pământ este ancorat în Dumnezeu, atunci inima ta va fi ascunsă în El, acolo unde este și comoara ta... „Unde e comoara voastră, acolo e și inima voastră.” (Luca 12.34)

            De aceea, ai grijă de inima ta și „Fii tare, îmbărbătează-ți inima și nădăjduiește în Domnul!” (Psalmii 27.14)

       

Predă controlul grijilor!

Predă controlul asupra vieții tale și nu mai frământa gândurile, întorcându-le pe toate părțile! Cu cât ții mai strâns legată problema în mintea ta, cu atât norii îngrijorării se vor răspândi tot mai mult, căutând să-ți întunece mintea. Știi ce se întâmplă atunci când predai controlul? Te eliberezi, inima se liniștește și mintea începe să ți se lumineze. Poate că ai tot dreptul să crezi că ceea ce ți se întâmplă este foarte dificil, că nimeni nu poate înțelege cu ce te confrunți, și că problemă precum ai tu nu mai are altcineva. Poate că nu găsești o soluție, iar inima o ia la goană într-un ritm alert, simți că te sufoci, dar starea de panică ce te cuprinde nu rezolvă nimic din necazul tău prezent.

Cum te poți elibera? Cum poți preda controlul problemelor tale?

Ei bine, nu există o formulă sau un lucru pe care să îl poți face pe loc. Eliberarea are legătură cu încrederea ta în Dumnezeu, Singurul care, pe lângă faptul că îți cunoaște toate problemele, le poate și purta pentru tine, astfel încât greutatea lor să nu te mai apese.

Poate ai văzut un tată care își conduce copilul către școală și care poartă în spate ghiozdănelul micuțului ca să-i ușureze acestuia greutatea pentru o bucată de drum. Tatăl tău, Dumnezeu, nu doar că vrea să  te scutească pentru o vreme de greutatea sarcinilor tale, dar El dorește să ți le și poarte, în măsura în care ești încrezător în El, până ce vei ajunge la destinație. „Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri” (Filipeni 4:6).

Așa că nu uita, oricare ar fi grija ta pentru astăzi, te rog să vorbești cu El, cu Tatăl tău, care Se bucură să îți fie de ajutor. Nu trebuie decât să ai încredere în El că o va și rezolva și Se va îngriji să îţi fie bine. Te avertizez că nu va fi ușor să predai controlul pe deplin, și poate vor fi anumite domenii în care vei continua să ții ușa încuiată. Dar, pe măsură ce încrederea ta în El va crește, vei deschide cu bucurie ușile tuturor domeniilor vieții tale, lăsându-L să intre și să te conducă mai apoi. Știu că voința nu se lasă așa ușor zdrobită. Vei experimenta durerea, pentru că de bunăvoie nu te poți lăsa condus. Atunci tu te vei ruga, iar El îți va răspunde… Predă-te azi, fără rezerve, pentru ca pacea să îți inunde ființa obosită de atâtea griji fără rost.

„Nu vă îngrijorați de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși” (Matei 6:34).