Mai este o scapare

Atatia dusmani ma inconjoara…teama, grijile, lumea si vorbele ei, eu insami,… De cate ori mi-am dorit sa scap de ei, sa fug si sa ma ascund; stiu, nu se poate, dar e prea greu sa-i birui pentru ca nu vor sa se lase infranti deloc. Si totusi exista o cale de scapare: sunt bratele Aceluia care de atatea ori mi-a strigat : ”Nu te teme, caci Eu sunt cu tine;  nu te uita cu ingrijorare, caci Eu sunt Dumnezeul tau;  Eu te intaresc, tot Eu iti vin in ajutor, Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.”(Isaia 41.10)
Numai acolo ma pot odihni in liniste, departe de orice gand care vrea sa mi-o fure…
Am intalnit o poezie frumoasa care a devenit intre  timp si  rugaciunea mea:

Ce bine ma simt

de Costache Ioanid

Ce bine ma simt cand in clipa cea grea
aud glasul Tau cum ma cheama.
O, pune-mi in inima linistea Ta
si scapa-ma, Doamne, de teama

Apuca-mi Tu bratul, puternic, si ia-l,
cand marea ma-nvolbura-n spume.
Ramai langa mine la oricare val,
si scapa-ma, Doamne, de lume

Ajuta-mi privirea spre Tine sa tin,
predat inchinarii depline,
asterne-o marama pe tot ce-i strain
si scapa-ma, Doamne, de mine.

Ce bine ma simt cand la ceasul cel greu
simt liniste-n piept cum revine.
O, scapa-ma, Doamne, de tot cei al meu
si umple-ma-n totul de Tine.

Stop ingrijorarii

Sunt atatea griji care-l doboara pe om: grija zilei de maine, grija locului de munca, a familiei, grija pentru problemele celor apropiati, etc…Iar prezenta lor aduce involuntar si ingrijorarea. Din fire ne ingrijoram, urmand sa ne temem si sa fim tulburati.

“Nu va ingrijorati de nimic…”(Filipeni 4.6) Este oare posibil, ca in secolul 21 sa nu te ingrijorezi, nici macar de un lucru marunt? Am spune cu totii ca nu…cand atatea vesti sumbre intuneca viitorul pe toate planurile…

“Nu va ingrijorati de viata voastra, gandindu-va ce veti manca sau ce veti bea, nici la trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca.”(Matei 6.25) Desigur ca acest verset nu incurajeaza lenevia, sa stam si sa asteptam intr-o atitudine de nepasare, dar cred ca se refera la faptul de a nu pune stapanire asupra mintii noastre aceste lucruri materiale, care ar putea sa ne impiedice in pregatirea noastra pentru cer “Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile….cu ingrijorarile vietii acesteia, astfel incat ziua aceea sa vina fara veste asupre voastra. “(Luca 21.34)

          Solutia o gasim in 1 Petru 5.8 “Aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingrijeste de voi.” Usor de zis, dar cum o facem totusi? Nu vi s-a intamplat sa doriti sa le lasati asupra Lui, sa le aruncati, dar parca tot nu ati reusit? Mie mi se intampla frecvent…De unii singuri nu putem, chiar daca la nivelul mintii dorim, la nivel sufletesc nu reusim. Si totusi este posibil, sa fim eliberati de griji, de ingrijorare, numai Dumnezeu o poate face atunci cand noi suntem deplin constienti de dorinta noastra, aceea de a-L lasa pe El sa  conduca, sa rezolve totul, cand Ii predam cheia asupra acelor situatii intr-o atitudine de supunere totala. Da…este tot o lucrarea a Sa, nici un merit din partea noastra, nimic, de aceea sa-L inaltam cum se cuvine pentru ca numai la El este eliberare de orice povara.