Chiar toate?

“De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau.”(Romani 8.28)
La o prima vedere poate ca vom sari peste intelesul acestui verset-cheie, l-as numi eu, din Sfanta Scriptura, intrucat deschide nenumarate usi pe care noi le vedem de multe ori incuiate.
Am ales sa incep cu sfarsitul pentru ca as vrea sa vedem cui se adreseaza indemnul pe care Pavel il asterne aici: aceste lucruri isi gasesc aplicabilitatea in viata “celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume celor ce sunt chemati dupa planul Sau.” Acum, draga cititorule, iti poti pune intrebarea daca te afli printre ei, daca ai aceasta certitudine, daca ai simtit chemarea Domnului si i-ai raspuns si daca Il iubesti implinind poruncile Sale, voia Sa, daca ii acorzi timpul ce I se cuvine, daca ii oferi primul loc in viata ta, fiind gata sa renunti la ceea ce El iti cere, si lasandu-L sa ia chip in tine in fiecare zi. Daca ai putut identifica aceste lucruri in viata ta esti un prea fericit caruia I se adreseaza indemnul de mai sus. Daca nu esti, atunci nu pregeta in a raspunde chemarii Sale: “Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile.”
Versetul se refera la “toate lucrurile”- dar, ce inteleg eu prin toate lucrurile? Sa fie imprejurarile in care ma gasesc si carora cu greu le pot da un raspuns, sau o rezolvare? Sau oamenii care imi sunt in preajma si care de multe ori nu ma pot intelege, sau nu ii pot intelege, care imi produc neliniste, carora le vreau binele iar ei inteleg altceva ...sau cei care ma ignora, sau la lucruri ma pot gandi si la bunuri de natura materiala sau spirituala, toate acestea deci,  “impreuna” lucreaza, chiar si micile detalii,  tintesc spre ceva anume si se completeaza . Reluand idea, tot ce ti se intampla tie, acum, copil al lui Dumnezeu, este SPRE BINELE TAU. De necrezut pare, nu-i asa? Si eu zic ca este uimitor, si  cand am o situatie al carei final nu-l pot intrevedea revin la Romani 8.28, la acest verset-cheie care descuie usa pe care o vad ca si neclintita in fata viitorului meu.
In viata unui crestin am inteles ca si raul lucreaza spre bine si ca atunci cand Ii sunt placute Domnului caile cuiva ii face prieteni chiar si pe vrasmasii lui, si chiar si suferintelele pot lucra spre mantuirea mea, asa cum “orice pedeapsa deocamdata pare o pricina de intristare, dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin scoala ei, roada datatoare de pace a neprihanirii”.
Deci, tu, calator ce te afli in drumul spre Tara Sfanta, in drumul tau vei intalni piedici sau poduri, soare sau furtuni, vreme rece sau senin , nu uita ca toate aceste lucruri nu fac altceva decat sa te ajute sa ajungi la tinta ta mai pregatit, mai plin de dorinta de a fi acolo si de a te bucura de adevarata viata. Pana atunci, mergi pe cale cu dragoste fata de Domnul tau si de celelalte lucruri se va ingriji El!

Nu voia mea, ci voia Ta

Doamne, stiu ca gandurile Tale nu sunt gandurile noastre si caile noastre nu sunt caile Tale, ci cat de sus sunt cerurile fata de pamant tot asa sunt si gandurile Tale fata de ale noastre. Noi ne facem planuri, “inima omului face la planuri, dar Domnul ii indreapta pasii”. De multe ori noi nu intelegem ca Tu ai o perspectiva, un plan si un timp diferite de ale noastre.
Si pentru ca “Tu esti Tatal nostru, noi suntem lutul si Tu olarul, care ne-ai intocmit: suntem cu totii lucrarea mainilor Tale.”(Isaia 64.8), de aceea te rugam sa rastignesti in noi orice dorinta care nu este in acord cu voia Ta, chiar daca acest lucru inseamna durere, dar “suferintele de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare”.
“Cand voia lui Dumnezeu se intersecteaza cu voia omului, cineva trebuie sa moara.”(Addison Leitch)
Ajuta-ne ca sa ne supunem orice gand ascultarii de Tine, sa putem accepta ceea ce Tu ai pregatit deja pentru noi.

Nu voia mea, ci voia Ta

In toate s-o-mplinesc

Orice-as plati, cat m-ar costa

Dar vreau sa fie voia Ta

O, Tatal meu ceresc!

Vis neimplinit

Atunci cand planurile noastre de implinire a visului mor in mintea, vointa si emotiile noastre, El se pregateste sa le invie in felul Sau, iar scopul incercarii poate fi si acela de a vedea daca slujim visului sau Lui.
Cand o usa s-a inchis, cand acel vis ti s-a naruit si cand oportunitatea a disparut, nu trebuie sa ramai pe loc. E timpul sa:
-renunti;
-reinnoieste-ti credinta in Dumnezeul celei de-a doua sanse;
-cere-I un vis nou, uitandu-le pe cele vechi.
Imprejurarile din viata noastra lucreaza astfel incat la un moment dat ajungem sa fim foarte tulburati si sa nu intelegem scopul pe care Dumnezeu il are pentru noi…Tristetea abunda si parca nici o scapare nu mai vede cel deznadajduit. Cat de ciudat este sufletul omului…cine-l poate intelege cu adevarat? Cred ca doar Creatorul sau… cand parca ajunsi la mal simtim ca vin alte valuri si mai mari, sub greutatea carora stam gata sa cedam…
Putem noi spune cu toata inima: “chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va da nici un rod, rodul maslinului va lipsi si campiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule si nu vor mai fi boi in grajduri, eu tot ma voi bucura in Domnul, ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele!”(Habacuc 3.17,18) adica chiar daca visele noastre nu se vor implini …tot ne vom bucura in El? Esti tu gata sa accepti planul Lui pentru tine, sa-I predai Lui controlul deplin asupra fiecarui aspect din viata ta? Daca da, atunci pregateste-te pentru o calatorie plina de surprize, dar nu fara pierderi…pentru ca o corabie aflata in larg, pe timp de furtuna, nu poate ajunge la liman daca nu va fi golita de greutati care ar putea s-o impiedice sa inainteze….  
 Inchei cu o maxima: “Optimistul vede trandafirul, nu ghimpii sai; pesimistul vede numai ghimpii, uitand de trandafir.”(Kahlil Gibran)
Sa privim spre trandafir si parfumul sau!

Un nou inceput

Pentru mine astazi a inceput o noua etapa in viata. Este o vreme la care am visat, pe care mi-am dorit-o, dar totodata este un necunoscut, cu oameni, lucruri si locuri noi. Este un inceput. Am simtit emotia ca un scolar ce paseste pentru prima data intr-un loc care va deveni pentru o vreme un nou locas in care mai are multe de invatat. Un viitor necunoscut. Bine ca este necunoscut, altfel , daca am stii totul mai dinainte ar fi mai greu, caci ne-am teme de necaz mai mult si nu am mai gusta nici surpriza bucuriei. Timp indelungat, precedat de rugaciune, asteptari, usi inchise. As fi putut sa ma grabesc, asa cum mi se sugera, nu am facut-o. Dar, cand am facut-o m-am lovit de ziduri pentru ca nu era inca gata poarta pe care El o voia pentru mine. Si am mai asteptat, nu a fost usor, si cand sa zic ca totul s-a sfarsit si cerul s-a inseninat a venit furtuna. Dar, in acelasi timp era o usa pe care nu prea am bagat-o de seama. Am iesit de pe o alta ca sa intru pe ea. Era ceea ce Domnul avea in plan pentru mine.

De multe ori m-am vazut in viata lui Avraam, comparandu-mi putin destinul cu evenimente petrecute in viata sa.

“Prin credinta, cand a fost chemat sa plece intr-un loc pe care avea sa-l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce.”(Evrei 11.8) A trebuit sa plec desi “campia Iordanului” parea mai frumoasa si mai buna de locuit in ochii mei, totusi Domnul planuise pentru mine un “Canaan” dar nu cel inchipuit de mine.

Sunt un vas slab, dar am un Dumnezeu mare. Imi doresc sa fiu o mireasma oriunde ma va trimite El.“Doamne, Dumnezeule, multe sunt minunile si planurile Tale pentru mine.”(Psalm 40.5)

Daca doresti sa stii ce poate face Dumnezeu, uita-te la ce a facut pentru tine si vei fi mai increzator in viitorul tau. Dupa ce ai avut sentimentul ca ai asteptat o vesnicie, vei vedea ca dintr-o data El misca lucrurile. Daca nu esti pregatit, pierzi urmatoarea usa deschisa, urmatoarea idee sau relatie de prietenie pe care o are pentru tine. Trebuie sa fii sensibil la vocea Lui si sa traiesti in asteptare. Poate ca El se pregateste chiar acum sa-ti deschida niste usi - asigura-te ca vei fii pregatit cand o va face.

Ma aflu pe drumul ales de Dumnezeu?

             Nu de putine ori mi-am pus aceasta intrebare. Cel putin, in ultimul timp destul de frecvent.

Imi doresc sa fiu in voia Sa si nu as vrea sa gresesc urmandu-mi propriul drum, adica un drum croit de mine. Si nu ma refer la o cale buna sau rea, ci la implicatiile pe care le poate avea alegerea unui drum in viata prin luarea unor decizii.  Si oridecateori urmeaza sa iau o decizie importanta pentru viata mea, Il intreb pe Domnul. Desigur ca de cele mai multe ori nu gasesc un raspuns imediat. Si nu e usor.

Cum as putea cunoaste daca acesta este drumul pe care El ma vrea?  Iata cateva repere pe care mi le-am luat, poate va vor ajuta si pe voi:
·        Ascultarea de Cuvantul Sfintei Scripturi (citind, meditand si avand o relatie personala vie si ZILNICA cu Acela pe care Il numim Tata din ceruri. Aplicand Cuvantul Sau in viata noastra, si El se va implica in problemele noastre;
·        Rugaciunea inaintea luarii unei hotarari (“Doamne, calauzeste-ma pe calea placuta Tie. Netezeste calea Ta sub pasii mei.”)(Psalm 5.8) 
·        Sa luam in considerare si parerile oamenilor maturi spiritual;
·        Daca nu stim incotro, mai asteptam pana primim un raspuns. Fiecaruia Domnul ii vorbeste intr-un mod personal: fie prin oameni, circumstante, necazuri sau bucurii, etc
“Inima omului se gandeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul Ii indreapta pasii”(Proverbe 16.9)
·        Daca inca nu suntem siguri si nu-I auzim inca vocea ne vom ruga ca, daca este o alegere a noastra, iar nu dupa voia Sa, daca noi fortam lucrurile in acea directie, atunci sa fim impiedicati, opriti, astfel intelegand ca acea directie nu este potrivita cu drumul nostru ales de El.
Dumnezeu, in cazul meu, de multe ori intervine in ultima clipa. Ma lasa sa astept chiar vreme indelungata pana ce pare ca s-au epuizat toate resursele…si apare cu solutia salvatoare abia in ultimul ceas.
De multe ori mi-as fi dorit sa stiu clar care este voia Sa cu privire la mine in multe privinte. Nu am inteles clar de la inceput, dar am primit  fagaduinta ca: “urechile tale vor auzi dupa tine glasul care va zice: “Iata drumul, mergeti pe el!” cand veti voi sa va mai abateti la dreapta sau la stanga.”(Isaia 30.21)
Atunci cand te stii pe drumul pe care El te vrea, in inima troneaza pacea; este liniste chiar daca in exterior exista tulburare.  Este asa de bine sa simti incredintarea ca te afli acolo unde El doreste sa fii!

Cand voia mea nu-i planul Sau

De multe ori ne facem planuri care fie se naruiesc, fie iau o cu totul alta cale, fie se implinesc daca sunt conforme planului alcatuit de Dumnezeu.
“Ascultati acum, voi care ziceti: Astazi sau maine ne vom duce in cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie si vom castiga! Si nu stiti ce va aduce ziua de maine! Caci ce este viata voastra? Nu sunteti decat un abur care se arata putintel si apoi piere. Voi, dimpotriva, ar trebui sa ziceti: “Daca va vrea Domnul, vom trai si vom face cutare sau cutare lucru.”(Iacov 4. 13-15)
“Nu te fali cu ziua de maine, caci nu stii ce poate aduce o zi.”(Proverbe 19.21)
“Domnul indreapta pasii omului, dar ce intelege omul din calea Sa?”(Proverbe 20.24)
Nu ne place atunci cand voia noastra nu se implineste. Chiar daca dorim un lucru bun, un lucru spre slava lui Dumnezeu. Trebuie sa fim constienti ca, daca un lucru nu este dupa voia Sa, atunci vom fi impiedicati pe orice cale, prin circumstante, oameni, probleme, etc. Astfel Domnul ne opreste fie sa alegem un anumit lucru, fie sa incepem ceea ce ne-am propus sau sa pornim intr-o calatorie. Nu ne place pentru ca nu stim ce lucrare are El acolo unde noi ar trebui sa lipsim sau de ce lucruri neplacute doreste sa ne scuteasca. Dar, “Dumnezeu tuna cu glasul Lui in chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le intelegem.”(Iov 37.5)
De cate ori nu ne vorbeste El asa de clar :”gandurile Mele nu sunt gandurile voastre, si caile voastre nu sunt caile Mele, ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, asa sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre…tot asa si Cuvantul Meu care iese din gura Mea, nu se va intoarce la Mine fara rod, ci va face voia Mea si va implini planurile Mele”(Isaia 55. 8,9,11)
Deci, ce mai putem zice? Ne putem doar pleca sub aceasta autoritate mai presus de gandurile si simturile noastre, recunoscand: ”Doamne, Tu esti Tatal nostru, noi suntem lutul si Tu olarul, care ne-ai intocmit: suntem cu totii lucrarea mainilor Tale”(Isaia 64.8), iar deciziile pe care le vom lua si planurile pe care le vom face stim ca se vor materializa in masura in care sunt in acord cu voia Ta, scrise mai dinainte in planul Tau cel vesnic. Faca-se doar voia Ta!