Gandul meu si planul Sau

Am avut un gand bun. Am vrut sa-l pun in practica.. Am primit la timp chiar si resursele, plus un indemn care a venit exact la vreme. Am zis uauuu..cum se potrivesc lucrurile. Si am fost sigura ca este un lucru de la Dumnezeu si ca va fi o mare biruinta. Cand a sosit momentul punerii in practica am pornit cu toata increderea ca fac ce trebuie. Ceea ce nu stiam eu era ca planul lui Dumnezeu era altul. Nu am inteles de ce, si eram oarecum dezamagita. De ce nu? Dar, era un lucru bun si dezinteresat, Doamne! Putea fi o binecuvantare…Nu am inteles. Cand am citit Isaia 55.8 cu mai multa atentie, am inceput sa primesc lumina.

„Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul.

Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.”(Isaia 55.8-9)

Deci, chiar si un gand bun poate fi in neconformitate cu ce vrea Dumnezeu. Viata este imprevizibila. Asteapta-te chiar la anularea planului tau si nu te supara daca nu iti iese.

Tu poate ai un plan bun. Dar si Dumnezeu are unul. Si, la o intersectie de planuri/cai/vointe cineva trebuie sa cedeze.  Crucea este chiar intersectia vointei mele cu voia lui Dumnezeu. Nu inseamna ca ce vreau eu este rau, ci inseamna ca peste planul meu bun trebuie sa accept planul Sau, neinteles, plin de provocari, si de ce-uri. Poate ca  Domnul vreau sa imi spuna ca si lui Petru altadata : „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.” (Ioan 13.7)“Cât de neînţelese sunt căile Lui!”(Romani 11.7)

Totusi, te-ai gandit ca poti invata mai mult dintr-o infrangere decat dintr-o biruinta? Si dintr-un esec  mai mult decat dintr-o implinire?