Vreau
sa biruiesc! Exista vointa din partea mea, dar nu este atat de puternica incat
sa ma faca imun provocarilor. As zice ca este o sfortare a mea si ca nu voi
reusi niciodata de unul singur. Cel rau are planurile lui si ne poate insela.
Cer ajutor de la Dumnezeu. Stiu ca El poate sa ma faca biruitor. La El nimic nu
este prea greu. Dar, nu dureaza mult si cad prada aceluiasi lucru. Si parca
gresim cu buna stiinta, iar mai apoi regretam. Deja puterea scade pentru ca
ispititorul va sopti mereu “ vezi ca nu poti? nu vei reusi niciodata!” De ce nu
avem putere? De ce iar si iar se intampla sa gresim la fel? Nu am avut destula
credinta? De ce nu pot fi stapan pe mine si
pe gandurile mele? Parca ne-am regasi in cuvintele spuse de Pavel
odinioara:
“Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine,
adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele,
dar n-am puterea să-l fac.
Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci
răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel
ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să
fac binele, răul este lipit de mine.”( Romani 7.18-21)
Dumnezeu este cel care da izbavire. Dar, de multe ori solutia este ca
trebuie sa faci ceva diferit. Nu iti poti continua viata la fel si sa astepti biruinta.
“Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant.” Asa ne vrea
Dumnezeu, sa traim curat. Ne-am prea obisnuit cu, cuvinte despre Dumnezeu si am
omis sa traim cu adevarat credinta, sa cautam sa-I fim placuti indiferent de
parerea celorlalti. Sa nu ne mai lasam imbracati cu "omul cel vechi, care
se strica dupa poftele inselatoare”(Efeseni 4.22) pentru ca am fost
rascumparati cu un mare pret.
Da, este o lupta a credintei in care credinciosia
este dovada biruintei.
Dupa ce am pus problema astfel, m-am intrebat cum putem sa facem fata
acestor asalturi si neputinte de a fi ceea ce ne dorim, de a birui. Si am gasit
raspuns in Efeseni 6. Am citit de multe ori aceste versete, dar acum imi dau
seama ca ceva am omis…Daca nu iei toata armatura lui Dumnezeu nu vei putea face
fata acestor lupte. Si ne mai miram de ce cadem asa usor. Pentru ca suntem ca
si o cetate asediata de dusmani. Si, daca raman usi, porti, ferestre deschise
si neacoperite, atunci dusmanul va avea loc sa se strecoare usor. Razboiul nu
mai este demult pe taram fizic si asta o stim cu totii. Nu este prea greu sa ne
imaginam cum este lupta spirituala.
Nu degeaba Pavel repeta aceste cuvinte “toata
armatura”, pentru ca, daca un singur instrument in lupta lipseste, te poate face vulnerabil. Am ales imaginea cu
soldatul pentru ca armura lui este foarte relevanta conform cu Efeseni 6.11-18.
Un alt lucru de precizat ar fi pregatirea de lupta. In orice moment fii gata si
vegheaza asupra cailor tale, si nu in ultimul rand sa nu fii prea ocupat(a)
pentru a te ruga.
Doar
daca lupti vei castiga…fara lupta nu-i cununa.
Melodia m-a ajutat. Multumesc.
RăspundețiȘtergere