Rugaciune

                                                 de Traian Dorz

"O, iartă-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugăciuni 

Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,

Căci am făcut adesea din Tine robul meu, 

Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu.

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta,

Îţi cer, şi-Ţi cer întruna să faci Tu voia mea;

Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vreai,

Ci să-mi slujeşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai...

Gândindu-mă că, dacă Îţi cânt şi Te slăvesc,

Am drept să-Ţi cer întruna să faci tot ce doresc...

O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga

Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta!...

Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii Tu robul meu,

Ci Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.

Să înţeleg că felul cel bun de-a mă ruga

E să doresc ca-n toate să fie voia Ta. "