“Viata aceasta ni s-a dat numai si numai pentru a-L slavi pe Dumnezeu, pentru a face bine aproapelui si pentru a ne nevoi sa dobandim Imparatia Cerurilor, pasind pe calea cea “stramta” si “ingusta” pe care ne-o arata Evanghelia.
Daca traiti impreuna cu altii, slujiti-le cu ravna, ca si cum I-ati sluji lui Dumnezeu Insusi. Si sa nu cereti dragoste in schimbul dragostei voastre, nici recunostinta pentru jertfa pe care o faceti, nici lauda pentru smerenia voastra.
Sa nu va amintiti cu tristete de raul pe care vi l-a pricinuit fratele vostru, ca sa nu-si aminteasca si Domnul de pacatele voastre pe care vi le-a iertat.
Luptati in orice chip cu patima maniei si cu ajutorul lui Dumnezeu, aceasta va ceda. Daca uneori va suparati sau va maniati este bine sa nu spuneti nimic. Indepartati-va sau, daca asa ceva nu este posibil, atunci strangeti cu tarie buzele voastre ca sa nu aruncati afara flacara maniei care arde in sufletul vostru si sa-i tulburati pe cei din jurul vostru. Tacerea si rugaciunea este solutia cea mai buna in acele clipe. Cand flacara maniei se va stinge si inima voastra se va linisti, numai atunci veti putea spune cuvinte folositoare.
In clipele de deznadejde sa va ganditi ca nu Dumnezeu v-a parasit ci mai degraba voi L-ati uitat. Iata ce va sfatuiesc sa faceti in clipele voastre de singuratate: sa chemati neincetat numele Domnului nostru Iisus Hristos. Siliti-va pe voi insiva la acesta lucrare chiar daca sinea voastra se impotriveste.
In toata viata voastra sa nu uitati ca inainte de fiecare lucrare pe care vreti sa o savarsiti sa va intrebati pe voi insiva: “Nu cumva ceea ce vreau sa fac este potrivnic voii lui Dumnezeu? Nu cumva este pagubitor pentru sufletul meu? Nu cumva il nedreptateste pe fratelemeu?” Daca dupa o amanuntita cercetare de sine, constiinta voastra nu se impotriveste, puteti implini linistiti dorinta voastra. Daca insa constiinta va mustra infranati-va si evitati implinirea acelei dorinte.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea ta