Fiţi oameni!

Priveam azi asistând la o mică scenă în care un domn şi o doamnă se contraziceau care să fie primul servit. Doamna venise din lateral insistând că a fost prima. Domnul o contrazicea şi se arăta profund afectat. În cele din urmă cei doi au fost serviţi chiar în acelaşi timp, dar la ghişee diferite, vreme în care cei doi se priveau cu dispreţ, iar tensiunea dintre ei era uşor vizibilă. Mă gândeam: oare de ce?  Cât timp şi ce a câştigat doamna şi cât timp şi ce a câştigat domnul? Sau ce şi cât au pierdut fiecare? De câştigat nici unul nu a câştigat nimic, ba încă domnul a trebuit să asiste neputincios la reluarea documentelor sale datorită unui blocaj informatic. Ce au pierdut cu adevărat? Aş zice că domnul a pierdut ocazia de a demonstra unei doamne că ştie să se comporte ca un adevărat „bărbat”, cedându-i acesteia locul chiar dacă nu ar fi avut dreptate, iar doamna în cazul în care avea o urgenţă ar fi putut să ceară voie respectuos motivându-şi graba. Totuşi niciunul nu a vrut să renunţe la orgoliul lui, la “dreptatea” pe nedrept numită astfel.

Ce timp vom câştiga dacă uităm să mai renunţăm la noi înşine, să ne abţinem să jignim chiar dacă am fost nedreptăţiţi, să nu rănim chiar dacă am fost răniţi, adică dacă uităm să mai fim oameni? Poate vom câştiga câteva minute în plus, pe care la următorul semafor le vom consuma aşteptând pe roşu sau poate va trebui să ne reîntoarcem din drum pentru că am uitat acasă un lucru important…Dar, vom pierde respectul, omenia şi “un nume bun” care “este mai de dorit decât o bogăţie mare”. Mai bine smerit, dar cu un nume nepătat, decât mândru şi dispreţuit.

Mă gândeam şi la cuvintele Domnului Isus care par aşa departe într-o lume în care egoismul şi plăcerea personală este la putere.

 “Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.. Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el  două.” (Matei 5.39-41)

Mă gândeam şi la cearta ucenicilor pentru a cunoaşte care dintre ei este cel mai mare şi la răspunsul înţelept al Domnului „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toţi şi slujitorul tuturor!”(Marcu 9.35) 

Aşa că, nu vă grăbiţi pe unde mergeţi, uitând să mai fiţi mai întâi de toate oameni...