Ce mare este linistea cand te stii in pace cu oricine. Nu ai teama, nici spaima sau grija ca cineva ti-ar face vreun rau. La fel este cand stii ca si cei care odata ti-au vrut raul acum isi dau seama ca scopul lor a fost o nebunie si ca daca s-ar fi oprit la timp nu s-ar mai fi chinuit in propriul suflet. Pacea pe care o aduce iertarea nu se compara cu satisfactia razbunarii, care este doar un moment urmat insa de remuscari indelungate.
Am vazut cum David a trait ani de zile in teroare din cauza
lui Saul. S-a ascuns in munti, in pesteri, a trait ca un fugar, macar ca nu-i
gresise cu nimic. Dar, duhul celui rau pusese stapanire pe Saul din cauza
neascultarii fata de Dumnezeu. Totul a pornit de o vorba care a atras invidia
lui Saul, si din ziua aceea “a privit cu ochi rai pe David”(1Samuel 18.9) In
acelasi timp, Saul se temea de David pentru ca vedea ca Dumnezeu era cu el in
tot ce facea. David ii demonstrase in repetate randuri ca nu il uraste, desi ar
fi avut motive, prin faptul ca ii crutase viata atunci cand ii taiase doar o
bucata din coltul hainei in timp ce Saul dormea. I-a dovedit ca vrea pacea cu
el, insa Saul, desi binevoitor pe moment, pana la finalul vietii l-a urmarit pe
David. Si David, macar ca era omul placut lui Dumnezeu, a fost supus unui chin
sufletesc greu, pe care il descrie adesea in psalmii sai.
“El îmi va trimite izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul
meu îmi aruncă ocări. (Oprire) Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi
credincioşia.
Sufletul meu este între nişte lei: stau culcat în mijlocul
unor oameni care varsă flăcări, în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt
suliţe şi săgeţi, şi a căror limbă este o sabie ascuţită.”(Psalm 57.3-4)
Poate ca esti tentat sa raspunzi celor ce iti fac rau cu
aceeasi moneda. Nu vei face decat sa aprinzi un foc. “O vorba buna potoleste
mania, dar o vorba aspra atata mania.” Nu incerca sa iti faci dreptate de unul
singur. Lasa asta in grija Domnului. Nu cumva sa fii judecator al celui ce ti-a
gresit. Lasa judecata si rasplata in grija Celui de sus. David asa a facut. Nu
s-a razbunat, ci a lasat pe Dumnezeu sa-i faca dreptate.
Sa ierti este o virtute si dovedeste tarie de caracter. Sa
te razbuni inseamna lasitate si un caracter slab.
Domnul sa ne dea o inima plina de bunatate, gata sa ierte si
sa iubeasca oricand!
A raspunde cu bine pentru bine este omeneste, dar a raspunde cu bine pentru rau este dumnezeieste :)
RăspundețiȘtergere