miercuri, 28 august 2013

Judecati si prejudecati

Traim judecand fel de fel de cazuri pe care zilnic le intampinam, dar avem si prejudecati mai mult sau mai putin adaptate realitatii.
Pentru ca suntem fiinte rationale avem si judecati si prejudecati. Este important totusi sa existe un echilibru si sa nu le folosim intr-un mod gresit.
Daca judecata inseamna sa –ti formezi o parere despre cineva luand in considerare anumite circumstante, prejudecata se refera la formarea unei pareri despre cineva fara cunoasterea directa a faptelor.
Prejudecatile pot fi periculoase…este tendinta de a suspecta lucruri ireale, de a condamna sau eticheta persoane pe nedrept.
“Nu judecati ca sa nu fiti judecati.” Sa judeci pe altul inseamna sa condamni, sa faci dreptate asa cum tu consideri ca este drept, sa arati cu degetul inspre cineva. Si Moise a vrut sa faca dreptate omorand pe egiptean, desi Dumnezeu avea alte planuri pentru rezolvarea unor astfel de situatii.
Pe de alta parte nu trebuie sa ne temem de nedreptate pentru ca am fost instiintati in ce fel de lume traim si ca adesea drepturile ne vor fi atinse. Pavel ne spune ca:
“Dacă vă robeşte cineva (si atat de multi si multe lucruri tin sa ne robeasca), dacă vă mănâncă cineva (poate ai fost “atins” de cineva si acum inca suferi), dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus (indurarea umilintei), dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi!” (2 Corinteni 11.20)
Pavel nu zice sa ma razbun, sa ma apuc la certa de vorbe, ci sa aplanez orice conflict, iar tacerea este de cele mai multe ori o solutie inteleapta. Nu este de folos sa ripostam judecatilor oamenilor, mai bine ne retragem cu demnitate si suntem atenti ca noi insine sa nu devenim judecatori ai aproapelui.
Sa ne judecam mai bine pe noi, lasand in grija lui Dumnezeu judecata celorlalti, El nu judeca dupa infatisare, dar Cuvantul Sau “are putere sa judece simtirile si gandurile inimii”( Evrei 4.12) si “cat de nepatrunse sunt judecatile Lui”(Romani 11.33).
Va fi si o judecata finala cand fiecare va fi judecat dupa faptele lui, Dumnezeu este un judecator drept (Psalm 7.11) si fiecare va da socoteala inaintea Sa pentru raul sau binele pe care il facuse pe cand traia in trup.
Singura situatie cand ne abtinem sa-i judecam pe ceilalti este atunci cand ii iubim. Pentru ca iubirea uneste, nu destrama, iubirea iarta, nu judeca, iubirea dainuie, nu se ofileste.

Un comentariu:

  1. Iubirea e atît de seacă uneori în interiorul nostru. Nu știu dacă ai citit cartea Mîndrie și prejudecată, dar e faină. Nu e creștină, dar merită citită. Iubirea anulează atît mîndria cît și prejudecata.

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta