Implinitor sau numai ascultator?

 M-am aplecat asupra acestu pasaj biblic care m-a indemnat la cercetare:
 “Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri.Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă,şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.”(Iacov 1. 22-25)

         Nu este de ajuns sa asculti daca nu implinesti ce asculti, asa cum credinta fara fapte este moarta. Cuvantul lui Dumnezeu revelat prin Scriptura trebuie implinit. Nu este indeajuns sa asculti (predici, cantari crestine, evanghelizari, etc),acest lucru nu te schimba. Cuvantul lui Dumnezeu lucreaza cu putere si da, are puterea sa schimbe inima, aceasta fiind lucrarea Duhului Sfant al lui Dumnezeu, prin actiunea constienta a omului.
          Dumnezeu ne vrea crestini practicanti, nu doar ascultatori. Ne surprindem de multe ori in ipostaza de ascultatori. Ce inseamna sa aplic ceea ce ascult? De fapt cum trebuie aplicat Cuvantul?
Ascultam si bine facem, ne bucuram de ceea ce auzim (in biserica, la intruniri religioase), aprobam, chiar credem (dar, atentie!!! “ si dracii cred,… si se infioara”(Iacov 2.19), dar samanta semanata nu incolteste, sau daca se intampla sa incolteasca, nu da rod. Undeva procesul se opreste. Astazi va provoc sa va ganditi bine unde este punctul cel slab, unde anume s-a oprit cresterea, ce o impiedica. Ce  anume blocheaza cresterea? Cred ca este o tema vasta, insa as vrea sa va provoc sa va ganditi care lucruri va impiedica sa fiti crestini roditori: poate o vorbire necontrolata, un caracter slab, nepasarea si raceala fata de semeni, egoismul, neiertarea, neinfranarea, inrobirea cu o anumita placere, calea libera spre ingrijorare, oboseala indelungata si lucrul excesiv sunt doar cateva dintre adevaratele motive.
           Imi place insa a doua parte a textului biblic, care recomanda chiar o reteta a mult cautatei fericiri: necesita profunzime, staruinta si implicare, adica partea practica, aplicarea Cuvantului, acest lucru aduce cu sine fericirea. Exista multi cunoscatori ai cuvantului, insa ceea ce am constatat ca nu este de ajuns, nici sa asculti, nici sa cunosti, ci sa traiesti.

Dumnezeu sa va ajute pe toti sa traiti credinta si sa fiti fericiti!