marți, 25 ianuarie 2011

Stop ingrijorarii

Sunt atatea griji care-l doboara pe om: grija zilei de maine, grija locului de munca, a familiei, grija pentru problemele celor apropiati, etc…Iar prezenta lor aduce involuntar si ingrijorarea. Din fire ne ingrijoram, urmand sa ne temem si sa fim tulburati.
“Nu va ingrijorati de nimic…”(Filipeni 4.6) Este oare posibil, ca in secolul 21 sa nu te ingrijorezi, nici macar de un lucru marunt? Am spune cu totii ca nu…cand atatea vesti sumbre intuneca viitorul pe toate planurile…
“Nu va ingrijorati de viata voastra, gandindu-va ce veti manca sau ce veti bea, nici la trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca.”(Matei 6.25) Desigur ca acest verset nu incurajeaza lenevia, sa stam si sa asteptam intr-o atitudine de nepasare, dar cred ca se refera la faptul de a nu pune stapanire asupra mintii noastre aceste lucruri materiale, care ar putea sa ne impiedice in pregatirea noastra pentru cer “Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile….cu ingrijorarile vietii acesteia, astfel incat ziua aceea sa vina fara veste asupre voastra. “(Luca 21.34)
          Solutia o gasim in 1 Petru 5.8 “Aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingrijeste de voi.” Usor de zis, dar cum o facem totusi? Nu vi s-a intamplat sa doriti sa le lasati asupra Lui, sa le aruncati, dar parca tot nu ati reusit? Mie mi se intampla frecvent…De unii singuri nu putem, chiar daca la nivelul mintii dorim, la nivel sufletesc nu reusim. Si totusi este posibil, sa fim eliberati de griji, de ingrijorare, numai Dumnezeu o poate face atunci cand noi suntem deplin constienti de dorinta noastra, aceea de a-L lasa pe El sa  conduca, sa rezolve totul, cand Ii predam cheia asupra acelor situatii intr-o atitudine de supunere totala. Da…este tot o lucrarea a Sa, nici un merit din partea noastra, nimic, de aceea sa-L inaltam cum se cuvine pentru ca numai la El este eliberare de orice povara.

4 comentarii:

  1. M-ai atins exact la tinta. Pastorul cu tineretul de la noi de la Biserica spunea ca, atunci cand te ingrijorezi, dai dovada de necredinta.
    Defapt asa este: in locul credintei isi face radacini necredinta, indoiala si apoi creste ingrijorarea, nesiguranta, disperarea si nesperanta.

    "Isuse drag te rog ajuta-ne credintei noastre si asa cum a scris Simona sa nu lenevim. Sa ne ajuti te rog sa avem parte de tot ceea ce avem nevoie (de loc de munca, cele necesare, familie)sa te cautam si sa te slujim cu viata noastra."

    RăspundețiȘtergere
  2. Amin! Asa sa te/ne ajute Domnul Dumnezeu pe fiecare!

    RăspundețiȘtergere
  3. ai te uita si eu ma gandeam sa fac un articol despre ingrijorare...si la mine la tineret sa vb de asa ceva:D

    RăspundețiȘtergere
  4. da asa este, trebuie sa ne puntem mereu nadejdea in El :)

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta