Aştept în îndelunga
mea tăcere, timpul să treacă cu avânt.
Ce ar putea o inimă
să spere adesea mult îndurerată şi rănită prin cuvânt?
Nu ştiu ce dincolo
de nor se află şi de necunoscut,
Dar am încredere că
voi afla la timpul hotărât.
Planurile Tale mă
surprind adesea şi să mai visez nu îndrăznesc
Căci cine-s eu să
merit mai mult decât aş crede şi gândesc?
Tu, suflete, te-ai
întrebat această aşteptare ce va fi?
Ce-ţi va duce mai
degrabă: dezamăgire sau bucurii?
Te chem în aşteptarea
mea, pe Tine, Dumnezeul meu îndurător
Să-mi dai răbdare
să-nţeleg cum să privesc mai înţelept spre viitor
Ca să accept cu
bucurie al Tău plan dinainte-alcătuit
Fără să mă opun
cumva la ce ai hotărât că este potrivit.
Dar Tu cu dragoste
mi-ai spus: „ Vreau să înveţi
Că ceea ce Eu
transform în tine în timp ce tu aştepţi
Este cu mult mai
preţios decât ce vrei şi îţi doreşti
Să fii lucrarea Mea
desăvârşită e chiar mai important ca ce iubeşti.
Să nu te-ngrijorezi
ţi-am spus, căci Eu voi fi cu tine
Şi nicidecum n-am
să te las, călăuzindu-ţi orice pas, ca să îţi meargă bine.”
Amin! Domnul să-ți dea putere și răbdare în așteptare!
RăspundețiȘtergereIar când planul lui Dumnezeu pentru tine se va împlini... ”noi ne vom bucura de biruința ta și vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru.” (Psalmul 20)
Amin! Mulţumesc frumos, Narcisa!
Ștergere