Pretuim picioarele pe care le avem cu mult mai mult atunci cand se
intampla sa fim imobilizati la pat.
Pretuim mainile si intrebuintarea lor zilnica cu mult mai mult atunci
cand se inatmpla sa suferim o fractura care face imposibila folosirea
membrelor.
Pretuim vederea cu mult mai mult atunci cand se inatmpla sa ne fie
afectat vazul sau cand ne pierdem ochelarii.
Pretuim glasul pe care il avem cu mult mai mult atunci cand avem o
raguseala dincolo de care de-abia mai putem sopti cateva vorbe.
Dar,
iata ca se intampla sa pretuim toate aceste lucruri si sa le vedem adevarata
valoare de-abia atunci cand nu le mai avem sau cand le pierdem .
De
aceea, sa pretuim acum ceea ce avem si sa fim multumitori pentru ceea ce deja
folosim. Este valabil si in cazul relatiilor, bunurilor, simturilor, s.a.m.d.
Gandeste-te la ceea ce ai, nu la ceea ce ai pierdut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea ta