marți, 14 ianuarie 2014

Nu te mai framanta


“Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6.24)
Ne ingrijoram de foarte putine lucruri din trecut, putine din prezent, dar de foarte multe lucruri care privesc viitorul nostru. Trecutul nu-l putem schimba, prezentul trebuie sa-l acceptam, iar viitorul nu-l cunoastem. Cercetarile efectuate au remarcat faptul ca aproximativ 40% din lucurile de care ne ingrijoram nu se vor intampla niciodata.
Deja nu ne mai ingrijoram de ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom imbraca…deja grijile noastre au capatat noi dimensiuni. Da, avem ce manca si cu ce ne imbraca, ba chiar si mai mult decat atat si totusi ne ingrijoram. Siguranta locului de munca, prea multe activitati si sarcini intr-un timp scurt, prea multe posesiuni sau dimpotriva lipsa acestora, familia sau lipsa ei, banii sau lipsa lor, bolile, etc.
Sa privim acum la cativa oameni care au putut sa reactioneze altfel decat cu teama si framantare in niste situatii critice.
Iata cum Daniel, este constient ca incalcarea poruncii imparatului il poate duce direct in groapa de lei, cate griji ar fi trebuit sa-si faca el la gandul ca va fi prins daca continua sa se roage nerespectand porunca imparatului, si totusi  “Când a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte.”(Daniel 6.10)
Iov isi pierde copiii si toate posesiunile in cateva ceasuri. Ce disperare si revolta ar fi trebuit sa-l cuprinda, totusi El declara: „Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat – binecuvântat fie Numele Domnului!”(Iov 1.21)
Avraam a primit vestea ca trebuie sa aduca jertfa pe fiul sau mult asteptat si iubit…cate griji ar fi trebuit sa-si faca Avraam…totusi el a ascultat, nu a mai amanat nici un moment si dis de dimineata a pornit in calatoria pe muntele Moria: “ Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! El căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele!” Căci se gândea că Dumnezeu poate să învie chiar şi din morţi; şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l-a primit înapoi.” (evrei 11.17-19)
Fiind oameni, nu putem evita acest sentiment… acestia insa au biruit anxietatea pentru ca aveau experienta unei vieti traite cu Dumnezeu si credinta ca Dumnezeu poate schimba lucrurile desi nu puteau sa vada nici o solutie omeneasca …ei si-au aruncat grijile asupra Lui. Acelasi lucru trebuie sa il faci si tu, si eu la glasul Celui care ne spune:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta