marți, 19 aprilie 2011

Continua sa lupti

      Eu ma vad prinsa in multe lupte…nu inteleg clar scopul lor acum, si nu este deloc usor sa inaintez…
Un citat spunea asa : “cand voia Lui Dumnezeu se intersecteaza cu voia omului, cineva trebuie sa moara.” Ajuta-ne Doamne ca voia noastra sa-ti fie supusa voii Tale! De multe ori ne incapatanam sa iasa lucrurile cum vrem noi si daca nu ies asa ne razvratim, intrebam “De ce?” dar oare Dumnezeu este de vina? Nu suntem noi, care culegem rodul faptelor sau gandurilor noastre?
“De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?
“Gasesc, dar, in mine legea aceasta: cand vreau sa fac binele, raul este lipit de mine.
Fiindca, dupa omul dinauntru, imi place Legea lui Dumnezeu; dar vad in madularele mele o alta lege care se lupta impotriva legii primite de mintea mea si ma tine rob legii pacatului care este in madularele mele.
O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte…?Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel, dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pamanteasca slujesc legii pacatului.” (Romani 7.15-25)
Ne consumam, ne framantam, iar grijile, framantarile ne secatuiesc de putere…e o lupta permanenta, nu impotriva “carnii si a sangelui, ci impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti.” Si care vin in locuinta mintii noastre de multe ori, prin ganduri, pareri, imprejurari fara sa bagam de seama…
Si in viata noastra exista un razboi permanent, intre firea pamanteasca cu dorintele ei, si Duhul lui Dumnezeu care ne doreste “cu gelozie pentru Sine”. “Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.”(Galateni 5.17)
“Si, macar ca traim in firea pamanteasca, totusi nu ne luptam calauziti de firea pamanteasca.”(2 Corinteni 10.30) “sa va feriti de poftele firii pamantesti care se razboiesc cu sufletul.”(1 Petru 2.11) caci toti cei ce se lupta , se supun la tot felul de infranari”(1 Corint 9.25)
Domnul Isus ii spune lui Petru “Satana a cerut sa va cearna ca pe grau, dar Eu m-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta”.(Luca 22.31,32)
Daca privim la Iov, cand Satana facea planuri impotriva lui ("cel rau face la planuri impotriva celui neprihanit"(Psalm 37.12)...Si in acest caz Dumnezeu ingaduie lupta- apriga pentru crestinul Iov, care, lipsit de toate ajunge treptat sa-si descopere greselile, sa se dezbrace de eul sau si dreptatea sa, iar in final sa se pocaiasca si sa-L laude pe Domnul care a ingaduit si controlat toate aceste evenimente din viata sa.
Trebuie sa luptam! Dumnezeu ne cere asta, sa luptam lupta cea buna a credintei...in acelasi timp avem instiintarea ca nu suntem singuri in aceasta lupta: "Domnul se va lupta pentru voi, dar voi, stati linistiti."(Exod 14.14)
Nu ne lasa Doamne sa luptam in vant, arata-ne Tu tinta spre care trebuie sa ajungem! Singuri am vazut de atatea ori ca nu putem, dar numai ajutorul Tau ne poate da biruinta!
Poate ca ne-am implicat de multe ori in lupte pe care Dumnezeu nu ni le-a cerut. El doreste o lupta sa o ducem la bun sfarsit: lupta cea buna a credintei. Sa nu pregetam a lua toata armatura lui Dumnezeu pentru a ne putea impotrivi tuturor uneltirilor celui rau.
Sa luptam deci pentru ca biruinta este a Domnului ! Si ne-o va da la momentul si in modul cum stie El ca este mai bine!

2 comentarii:

  1. Interesante idei, dar si mai interesant - ma regasesc in unele din ele. Multumesc Symona

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur ca iti sunt de folos. Domnul sa te binecuvanteze cu biruinta in lupta cea buna!

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta