duminică, 27 iulie 2014

Ca un copil...

Sa te bucuri de clipa traita din plin…ca un copil.
Sa te superi repede si sa iti treaca la fel de repede...ca unui copil.
Sa plangi si sa razi dupa doar cateva secunde…ca un copil.
Sa-ti faci prieteni in cateva minute si sa ti se para ca va cunoasteti de o viata...ca un copil.
Sa cazi si sa te ridici pentru a incerca din nou muntele…ca un copil.
Sa nu porti grija zilei de maine, cum arati sau cu ce te vei imbraca...ca si un copil.
Sa incalti fericita pantofii mamei si sa porti in sfarsit rochita cea roz pentru care ai asteptat pana la aniversare..ca un copil.
Sa iubesti cu tot sufletul si sa nu te temi ca ceilati te vor judeca...ca un copil.
Sa vrei sa cunosti intreg universul intr-o singura zi…ca un copil.
Copilaria a fost doar o trecere inspre o lume pe care altadata ai dorit-o.
“nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi prunci; iar la minte fiţi oameni mari.”(1Corinteni 14.20)


joi, 17 iulie 2014

In treacat prin crizele vieti

Iti este foarte greu…incerci sa cauti o rezolvare daca ar exista, iti dai seama ca nimic nu ar putea sa rezolve problema ta si ca situatia va fi asa pe termen lung. Si, cu cat timpul trece, parca problemele se intensifica.
Ti-ai dat seama in sfarsit ca te afli intr-o criza. Iti pui niste intrebari: De ce trebuie sa trec prin aceasta situatie? Care este scopul crizei? Nimic nu este la intamplare, cu atat mai putin destinul tau influentat de dificultatile actuale. Daca te-ai intrebat, nu inseamna ca vei primi si un raspuns rapid. De multe ori este necesar sa induri evenimentul pe care il ocolesti, sa faci exact ceea ce iti este teama.
De ce pot fi utile momentele de criza in viata ta?
Prin asta Dumnezeu iti poate vorbi, iti poate reaminti locul din care ai plecat, sa te scape de eul si pretentiile tale, te poate face constient ca esti doar un om slab si ca intr-o zi destinul tau pamantesc se va sfarsi, iti poate schimba traiectoria viaetii si vei fi cercetat.
Criza determina in primul rand o cautare dupa ajutorul lui Dumnezeu. La necaz vii inaintea Lui, chiar daca la bucurie ai uitat asta. Si, cine poate sa mangaie mai bine decat El? Daca te-ai indepartat de El si ai neglijat Cuvantul Sau, criza te poate readuce la locul in care ar fi trebuit sa te afli in ce priveste relatia cu Creatorul. Si durerea pe care astazi o simti asa de profund, maine poate dezvalui in ea o binecuvantare.
Ai ajuns la capatul puterilor tale? Adu-ti aminte ca Domnul a spus ca : “El da tarie celui oboist si mareste puterea celui ce cade in lesin.”(Isaia 40.29)
Si veste buna este ca din orice criza exista si o iesire. Mai rabda putin , si vei vedea lumina.
“Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa;”(Iov 37.21)

Va invit sa vizionati povestea cestii de ceai si veti gasi cu siguranta o asemanare cu cel putin un moment din viata voastra.

joi, 10 iulie 2014

Cuvinte din lumina

                                                                        scrise de Monseniorul Ghika                                
Dacă ştii să pui pe Dumnezeu în tot ceea ce faci, Îl vei regăsi în tot ceea ce ţi se petrece.
*
Dacă tu îl cauţi pe Dumnezeu, este pentru că Dumnezeu te-a căutat; şi nu te mira dacă, Dumnezeu fiind, El te găseşte înainte ca tu să-L fi găsit.
*
A consola este putinţa noastră de a da celuilalt ceva care să fie mai adevărat decât durerea sa. A consola înseamnă să-l faci pe deznădăjduit să trăiască în speranţă. A consola înseamnă a permite celui ce suferă să vadă în noi iubirea lui Dumnezeu pentru el.
*
Tăcerea lui Dumnezeu e, înainte de toate, o tăcere a iubirii …
*
Când nu mai ai nimic de dat, poţi să dăruieşti încă ceva ce-i mai presus de toate: o rugăciune.
*
Adevărata iubire nu vorbeşte despre sine, adevărata iubire este cea care nu are nevoie să fie numită pentru a fi recunoscută.
*
Dacă suferi pe nedrept – mulţumeşte lui Dumnezeu, atât pentru nedreptate cât şi pentru suferinţă… Ai prefera oare să ai de suferit pe bună dreptate?
*
Când cineva ne dovedeşte recunoştinţa el ne dăruieşte mai mult decât i-am dat.
*
Universul devine mai sărac prin uitarea rugăciunii.  Să ne trăim rugăciunea şi să ne rugăm viaţa.

sâmbătă, 5 iulie 2014

Niciodata prea obosit

Ma vad din nou prinsa in iuresul vietii, in cotidianul plin de probleme, in cautarea cheilor care sa le rezolve si in pozitia de a incerca sa-i multumesc pe toti, daca se poate.
La un moment dat, gasesc un moment de respiro si imi dau seama cat de putin strang pentru suflet, cat de trecatoare sunt toate si ca nu se merita sa ne trudim pentru lucruri care oricum pier.
Ce minunat este sa poti lasa sufletul  liber sa zboare deasupra framantarilor vietii si a omenescului.
Este important sa reusesti sa pui ordine in activitati, in relatia cu Dumnezeu, sa acorzi timpului cu El vremea cuvenita. Dar, daca nu avem timp ca sa ne rugam, atunci suntem mai ocupati decat El doreste.
Fiecare perioada si moment de liberate si liniste sa-l valorificam acumuland invataturi sfinte.
„În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” (isaia 30.15)
Atunci cand te simti prea obosit si lipsit de putere in sufletul tau, totusi, chiar si atunci “mucul care mai fumega nu-l va stinge”. Sa veghem pentru ca uleiul din candela sa nu se termine, iar flacara care acum desi arde incet, sa nu se stinga.
“Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă; dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.”
Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.”(Evrei 10.38-39)

joi, 12 iunie 2014

De la iertare la eliberare

“Ai fost vreodata tratat cu nedreptate? Te-a ranit cineva fara motiv?
Daca cumva ai trait toata viata ta intr-o pestera izolata, raspunsul la aceste intrebari cu siguranta va fi: da!
Neiertarea devine curand amaraciune si nimic nu stinge raurile de apa vie care trebuiau sa curga din viata ta mai repede decat amaraciunea. Radacina acestei amaraciuni poate ajunge atat de groasa, incat intreaga personalitate a omului sa fie deformata din cauza ei.
            Primul pas pe care trebuie sa-l faca cineva pentru a devein un om intreg in Hristos este sa-si asume respunsabilitatea pentru propriile pacate si esecuri. Nu are nici un rost sa dai vina pe altcineva, indiferent ce lucruri teribile ti s-au intamplat. Cand ne raneste cineva, reactia naturala e sa ne retragem. Suntem creati intr-un asemenea mod incat dorim sa evitam durerea. Dar apoi se intampla ceva care ne impune sa luam o decizie cruciala.  Cand ne indepartam de o persoana care ne-a ranit, trebuie sa decidem daca ingaduim amaraciunii sa-si faca loc in inima noastra.
            Amaraciunea se naste atunci cand nu ierti. Amaraciunea inseamna sa devii obsedat de o nedreptate care ti s-a facut. Bibila arata ca, atunci cand un crestin e doborat de amaraciune,  aceasta nu il ruineaza numai pe cel in cauza, ci si pe altii: “Luati seama bine ca nu cumva sa dea lastari vreo radacina de amaraciune, sa va aduca tulburare si multi sa fie intinati de ea.”(Evrei 12.15) O persoana plina de amaraciune tinde sa raspandeasca si la cei din jur veninul care se afla in inima sa. Adeseori prieteniile se rup datorita amaraciunii si atunci prietenii sunt fortati sa aleaga cai diferite, lucru care aduce si mai multe probleme si dureri.
            Amaraciunea este o radacina otravitoare care creste in gradina inimii tale, daca nu veghezi. De obicei, noi nu vedem radacina, ci doar problema de la suprafata.
Exista o singura modalitate de a scoate afara radacina incapatanata a amaracaiunii din inimile noastre.
Prin iertare.
Prea multi copii ai lui Dumnezeu au ratacit de pe cale si traiesc in robie spirituala din cauza neiertarii.Ei nu pot auzi glasul lui Dumnezeu si le lipsesc calauzirea si bucuria.
Trebuie sa-i  iertam pe altii asa cum ne-a iertat Domnul Isus pe noi. Cum ne-a iertat El?
Neconditionat. Gratuit. Cu generozitate. Si fara sa mai tina minte greselile noastre din trecut.
Iertarea necesita o singura parte. Iertam nu ca sa o eliberam pe cealalta persona, ci ca sa ne eliberam pe noi insine. Daca acea persoana doreste sa fie libera, si ea trebuie sa mearga inaintea Domnului. Nu mai suntem nevoiti sa purtam povara amaraciunii!”
(Rauri de apa vie, Fratele Yun)

sâmbătă, 7 iunie 2014

Vreau sa fiu ca Tine

1. Vreau să văd prin ochii Tăi
Vreau să am gândul Tău
Vreau să aud doar ce vrei Tu să aud
Vreau să am inima Ta
Să-nţeleg vocea Ta
Vorba Ta să fie şi a mea
Tu eşti tot ce-aleg 
Vreau cu Tine să merg

R: Tu eşti bucurie, eşti sursa de iubire
Izvor de bunătate eşti, Tu mă copleşeşti
Locuieşti în mine, să dau şi eu iubire
S-arăt doar bunătatea Ta, prin viaţa mea
Altora !

2. Vreau să am răbdarea Ta
Să aştept cât vei vrea
Vreau să calc mereu pe urma Ta
Câte zile voi avea vreau să fac voia Ta
Tu în mine să te poţi vedea
Tu eşti tot ce-aleg 
Vreau cu Tine să merg


duminică, 1 iunie 2014

Ma lupt cu mine


Ma lupt cu mine ne-ncetat
Cu pofte, lacrimi, ganduri negre;
Cand cugetul nu mi-e curat
Doar eu il stiu, iar El ma vede.

Ma lupt cu mine si mi-e greu.
Adesea cad si ma rapune
Ea, firea mea, batranul eu
Ce Tatalui nu se supune.

Ma lupt cu mine si-ndraznesc
Sa-ti cer azi, Doamne, ajutorul
Sa rastignesti tot ce-i firesc,
Sa moara patima si dorul.

Ma lupt cu mine si observ
Vointa mea care cedeaza.
Departe-as vrea ca sa alerg
De tot ce sufletu-ntineaza.

Ma lupt, dar nu cu pumnu-n vant
Ma lupt, dar cred si am speranta
Azi ma caiesc de-al meu trecut
Si-ti cer, o, Doamne, siguranta.

Ma lupt, vegehez si pe pamant
Putere-Ti cer sa biruiesc,
Iar Tu mi-o dai, e-al Tau Cuvant
Ce n-am stiut sa-l folosesc.

Ma lupt si-n ceas tarziu, acum
Si chiar de-o viata voi lupta
Vreau sa nu cad pe al meu drum,
Vreau sa raman pe Calea Ta.

luni, 26 mai 2014

"Omul ceresc"- recomand carte

 Cartea aceasta da impresia ca ai citi o versiune moderna a cartii Faptele Apostolilor. Pregateste-te sa fii profund incurajat, precum si zdruncinat.
“Omul ceresc”  este istoria dramatica a felului in care Dumnezeu a luat un baietel lihnit de foame dintr-un satuc modest din provincia Henan si l-a folosit cu putere sa predice Evanghelia, in ciuda opozitiei ingrozitoare. Fratele Yun este unul dintre liderii bisericilor de casa din China, un om care, in ciuda varstei lui tinere, a avut de suferit tortura si inchisoarea pentru credinta lui. Relatarea lui rastoarna orice complacere cu privire la situatia din China, unde investitiile economiei internationale ignora realitatea cruda a faptului ca persecutia crestina este inca o realitate zilnica pentru milioane de oameni. In loc sa se concentreze pe multele miracole si experiente ale suferintei, Yun prefera sa puna accentul pe caracterul si pe frumusetea lui Isus.
Aceasta carte uimitoare va insemna un moment hotarator in viata ta spirituala.
Povestea persecutiei si intemnitarii fratelui Yun este sfasietoare. Este  provocare mareata pentru fiecare dintre noi ca sa primim crucea si sa-l urmam pe Isus. Consider aceasta carte profund miscatoare. Lecturare placuta!

luni, 19 mai 2014

De la cioburi la vase de pret

Dumnezeu poate sa vindece o inima sfaramata, dar pentru aceasta trebuie sa-i dai toate cioburile.
Ne vine greu sa lasam chiar totul in grja Lui, pentru ca povestea este a noastra si credem ca noi stim cel mai bine ce-i mai bun pentru noi. Dar, pentru ca El sa te ridice trebuie ca mai intai sa te cobori, in smerenie inaintea Sa.
Preferam sa risipim aceste cioburi in loc sa le strangem si sa venim cu ele inaintea Sa. El, le poate da din nou o forma, El poate sa lipeasca un vas si sa-i redea utilitatea. Lasa-ti inima cand este ingreunata de poveri sa se descarce in fata Domnului.
Nu plange dupa cioburile vietii tale. Vasul tau poate fi din nou folositor. Singur nu-l vei putea repara pentru ca, daca o vei face,  exista riscul sa se sparga la cea mai usoara lovitura.
Este un timp in care trebuie sa lasi furtuna din viata ta sa se linisteasca. Este acea vreme cand nu trebuie sa faci nimic, doar sa astepti in tacere acel ajutor in acceptarea voii Sale in supunere, singurul gand calauzitor fiind acela ca toate vor lucra spre binele tau vesnic.
“Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea.”(Isaia 38.17)
Este insa si o vreme in care trebuie sa incepi sa construiesti ceea ce s-a surpat.
In general ne lamentam dupa o pierdere, un esec, ca si cum ar fi fost cel mai pretios lucru pentru care am lucrat. Tot nu am inteles ca nu vom stapani vesnic  pe acest pamant. Cata vreme ne lipim asa usor de lucruri, de oameni de pe pamant, ne va fi cu atat mai greu sa suferim infrangerile si dezamagirile.
Nimanui nu-i este usor sa rabde chinul, dar increderea in promisiunile lui Dumnezeu te ridica si mai apoi iti da si puterea de a drege sparturile pentru a-ti atinge scopul pentru care ai fost creat.
Poate ca Dumnezeu asteapta sa constientizezi ca toate resursele ti s-au epuizat si ca nu mai poti face nimic prin propriile puteri. In acel moment ochii tai vor privi in sus si vei spune ceea ce demult El asteapta de la tine: “Doamne, Tu poti sa faci ceea ce eu nu pot!” Si slava Lui ca poate sa faca chiar mai mult decat iti poti imagina. Si, pentru ca esti un vas de pret, nu te va lasa asa cum esti acum, si chiar daca trebuie sa ia ciob cu ciob, o va face,  pentru ca intr-o zi sa fi din nou folositor Stapanului Tau.