O inimă înţeleaptă

Unul dintre cele mai importante daruri pe care ar trebui să le cerem lui Dumnezeu, nu este un lucru de natură materială, ci un lucru care ne poate aduce satisfacţii sufleteşti, dar şi materiale în măsura în care îl dobândim de la El.

Îmi dau seama de ce Solomon nu a cerut decât un singur lucru: “o inimă înţeleaptă şi pricepută”, şi l-a primit pe lângă celelalte, dar a şi scris mult despre înţelepciune în carţile Proverbelor şi Eclesiasul.

De ce am nevoie de înţelepciune?

Cum aş putea să iau o decizie corectă, să fac o alegere potrivită, să învăţ din circumstanţele prin care trec daca îmi lipseşte înţelepciunea?

Nu este vorba de coeficientul de inteligenţă şi nici de o minte strălucită, pentru că există o înţelepciune de jos pe care o au mulţi, dar care nu ajută decât într-o mică măsură. Ceea ce lumea numeşte înţelepciune, de multe ori Dumnezeu numeşte nebunie “căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu”(1 Corinteni 1.21) Este bine să avem înţelepciune de jos, dar fără cea de sus, totul este zadarnic.

Un om înţelept este acela care se lasă călăuzit nu de propria inteligenţă, ci de Duhul lui Dumnezeu. Este un dar fără de preţ, de dorit oricând, pentru că mereu va fi nevoie de a reacţiona cu înţelepciune, de a lua o decizie înţeleaptă, de a vorbi, răspunde şi lucra cu înţelepciune.

Deci, ce ar trebui să facem?

„Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.  Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo. Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.”(Iacov 1.5-8)

Şi Domnul a promis apoi că “ Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”(Psalm 32.8)

Aşa că, dacă nu mă îndoiesc şi cred din toată inima, o voi primi. De ce încă mai am temeri? Probabil că din pricina puţinei mele credinţe.

Înţelepciunea nu este ceva ce vine de la noi, cu care am putea sa ne lăudăm că ne aparţine. Nu te bizui pe înţelepciunea ta.

De ce trebuie ea căutată ca o comoară?

oTe ajută să iei decizii corecte: „Eu, înţelepciunea, am ca locuinţă mintea şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.”(Proverbe 8.12)

o   Îţi dă o direcţie: “Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă.”(Proverbe 14.8)

o   Te ajută în comunicare şi relaţionare: “Cine are o inimă înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.”(Proverbe 16.23)

o   Este nepreţuită: „Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.”(Proverbe 8.11)

o   Se reflectă în comportament: “Înţelepciunea îl face pe om răbdător. “(Proverbe 19.11)

o   Este de folos pentru viitor: “înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor şi nu ţi se va tăia nădejdea.”(Proverbe 24.14)

o   Dă putere şi curaj: “Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate.”(Eclesiastul 7.19)

o   Cu ajutorul ei se zideşte un cămin: “Prin înţelepciune se înalţă o casă şi prin pricepere se întăreşte.”(Proverbe 24.3)

Unde poate fi găsită înţelepciunea?

„La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sunt.”(Iov 12.13)

Nu aştepta perii albi, pentru că nu vârsta aduce înţelepciunea, dar Sfintele Scripturi o pot da la cele mai fragede vârste.

Să ne rugăm şi noi, asemenea apostolului Pavel:

“Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui”(Efeseni 1.17) pentru că, atunci când Îl cunoşti mai mult, începi să dobândeşti din Înţelepciunea de sus.