marți, 30 septembrie 2014

Zbor spre casa

         
Pentru ca sufletul tau trebuie sa fie liber, ofera-i aceasta libertate….Sa zbori deasupra situatiilor din viata ta inseamna sa te ridici mai presus de toate si sa stii sa te detasezi atunci cand trebuie. Sa te inalti precum pasarea in zbor, desupra tuturor framantarilor si crizelor vietii.
Traim ca si cand nu am mai parasi vreodata pamantul. Si este natural sa gandim asa. Totusi, clipa zborului spre cer, desi necunoscuta, va fi o realitate pe care nu o vom putea ocoli. Cum ar fi sa traim ca si cand ar fi ultima zi? Mereu ar mai fi ceva de rezolvat…
De aceea fii in pace cu toti, lasa ca iubirea fata de cei din jur sa domine in viata ta, sa nu existe  loc pentru neiertare in inima ta, si sa faci binele chiar si atunci cand nu se merita.
                Ma indrept spre o casa, o casa “de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică.”(2 Corinteni 5.1) Zborul meu aici nu-i decat o calatorie inspre o casa dintr-o tara promisa...sa aveti un zbor frumos!


marți, 16 septembrie 2014

Cum sa fii mereu biruitor in luptele vietii

 Poate ca ai nevoie de biruinta asupra unor ganduri care nu iti dau liniste, sau te lupti cu diverse ingrijorari, sau vrei sa biruiesti patimi care iti ruineaza viata.
        Vreau sa biruiesc! Exista vointa din partea mea, dar nu este atat de puternica incat sa ma faca imun provocarilor. As zice ca este o sfortare a mea si ca nu voi reusi niciodata de unul singur. Cel rau are planurile lui si ne poate insela. Cer ajutor de la Dumnezeu. Stiu ca El poate sa ma faca biruitor. La El nimic nu este prea greu. Dar, nu dureaza mult si cad prada aceluiasi lucru. Si parca gresim cu buna stiinta, iar mai apoi regretam. Deja puterea scade pentru ca ispititorul va sopti mereu “ vezi ca nu poti? nu vei reusi niciodata!” De ce nu avem putere? De ce iar si iar se intampla sa gresim la fel? Nu am avut destula credinta? De ce nu pot fi stapan pe mine si  pe gandurile mele? Parca ne-am regasi in cuvintele spuse de Pavel odinioara:
“Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.”( Romani 7.18-21)
           Dumnezeu este cel care da izbavire. Dar, de multe ori solutia este ca trebuie sa faci ceva diferit. Nu iti poti continua viata la fel si  sa astepti biruinta.
“Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant.” Asa ne vrea Dumnezeu, sa traim curat. Ne-am prea obisnuit cu, cuvinte despre Dumnezeu si am omis sa traim cu adevarat credinta, sa cautam sa-I fim placuti indiferent de parerea celorlalti. Sa nu ne mai lasam imbracati cu "omul cel vechi, care se strica dupa poftele inselatoare”(Efeseni 4.22) pentru ca am fost rascumparati cu un mare pret.
Da, este o lupta a credintei in care credinciosia este dovada biruintei.
            Dupa ce am pus problema astfel, m-am intrebat cum putem sa facem fata acestor asalturi si neputinte de a fi ceea ce ne dorim, de a birui. Si am gasit raspuns in Efeseni 6. Am citit de multe ori aceste versete, dar acum imi dau seama ca ceva am omis…Daca nu iei toata armatura lui Dumnezeu nu vei putea face fata acestor lupte. Si ne mai miram de ce cadem asa usor. Pentru ca suntem ca si o cetate asediata de dusmani. Si, daca raman usi, porti, ferestre deschise si neacoperite, atunci dusmanul va avea loc sa se strecoare usor. Razboiul nu mai este demult pe taram fizic si asta o stim cu totii. Nu este prea greu sa ne imaginam cum este lupta spirituala.
Nu degeaba Pavel repeta aceste cuvinte “toata armatura”, pentru ca, daca un singur instrument in lupta lipseste,  te poate face vulnerabil. Am ales imaginea cu soldatul pentru ca armura lui este foarte relevanta conform cu Efeseni 6.11-18. Un alt lucru de precizat ar fi pregatirea de lupta. In orice moment fii gata si vegheaza asupra cailor tale, si nu in ultimul rand sa nu fii prea ocupat(a) pentru a te ruga.
          Doar daca lupti vei castiga…fara lupta nu-i cununa.


marți, 9 septembrie 2014

Gandul meu si planul Sau

Am avut un gand bun. Am vrut sa-l pun in practica.. Am primit la timp chiar si resursele, plus un indemn care a venit exact la vreme. Am zis uauuu..cum se potrivesc lucrurile. Si am fost sigura ca este un lucru de la Dumnezeu si ca va fi o mare biruinta. Cand a sosit momentul punerii in practica am pornit cu toata increderea ca fac ce trebuie. Ceea ce nu stiam eu era ca planul lui Dumnezeu era altul. Nu am inteles de ce, si eram oarecum dezamagita. De ce nu? Dar, era un lucru bun si dezinteresat, Doamne! Putea fi o binecuvantare…Nu am inteles. Cand am citit Isaia 55.8 cu mai multa atentie, am inceput sa primesc lumina.
„Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul.
Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.”(Isaia 55.8-9)
Deci, chiar si un gand bun poate fi in neconformitate cu ce vrea Dumnezeu. Viata este imprevizibila. Asteapta-te chiar la anularea planului tau si nu te supara daca nu iti iese.
Tu poate ai un plan bun. Dar si Dumnezeu are unul. Si, la o intersectie de planuri/cai/vointe cineva trebuie sa cedeze.  Crucea este chiar intersectia vointei mele cu voia lui Dumnezeu. Nu inseamna ca ce vreau eu este rau, ci inseamna ca peste planul meu bun trebuie sa accept planul Sau, neinteles, plin de provocari, si de ce-uri. Poate ca  Domnul vreau sa imi spuna ca si lui Petru altadata : „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.” (Ioan 13.7)“Cât de neînţelese sunt căile Lui!”(Romani 11.7)
Totusi, te-ai gandit ca poti invata mai mult dintr-o infrangere decat dintr-o biruinta? Si dintr-un esec  mai mult decat dintr-o implinire?  

marți, 2 septembrie 2014

Intelepciunea de a fi smerit

Domnul ne cheama sa fim smeriti, nu umiliti. Sa fii crestin nu inseamna sa fii umilit, nu esti un om slab care poate fi manipulat cu usurinta. Chiar daca modestia ta va fi trecuta neobservata, este totusi una dintre calitatile care trebuie sa te defineasca. Un om smerit va stii cand sa taca, cat sa vorbeasca, cand sa se retraga si cum sa ajute. Domnul Isus a spus ucenicilor , pe cand acestia voiau sa afle care dintre ei este liderul:  “Cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru.”(Matei 23.11)
“Ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte.”(Luca 22.26)
             Sa conduci cu smerenie implica lepadare de sine, supunerea eului si a firii care se vrea laudata si ii place ca meritele sa-i fie recunoscute; inseamna si sa mustri, sa ierti, sa accepti, sa iubesti si sa arati cu blandete calea cea buna.
             Chiar si Iov, omul neprihanit si cu care Domnul se lauda inaintea ingerilor Sai, dupa ce este incercat aspru si  isi tine partea de nevinovatie , ajunge in cele din urma sa se pocaiasca cu smerenie inaintea lui Dumnezeu.
            “Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.”(Iov 22.29)
“El invata pe cei smeriti calea Sa”.(Psalm 25.9)
              Daca ar fi sa incadrez smerenia intre componentele roadei duhului, as alege infranarea poftelor, deoarece mandria este una dintre poftele cu care vrem sau nu ne confruntam
             Ca sa fii smerit trebuie sa lucrezi cu intelepciune, sa-ti infranezi dorinta de a-ti afisa fatis rezultatele si sa iubesti indoit, pentru ca atunci poti iubi aproapele ca pe tine insuti, cand il vezi la fel ca pe tine.
Poate ca tinem prea mult la imaginea noastra inaintea lumii reale sau virtuale.
Domnul Isus S-a dat drept pilda de slujitor, macar ca era Domn si a luat un stergar cu care a sters picioarele ucenicilor Sai, oferindu-le cel mai clar exemplu. De aceea sa invatam de la El, care a spus  “invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima”.
              De ce este greu sa fii smerit? Pentru ca pare prea greu sa renuntam la noi insine si sa vedem pe ceilalti mai presus de noi insine. Omul zdrobit va cunoaste ce inseamna smerirea , si va primi si har ca sa fie inaltat de Dumnezeu.
Sa fie smerenia ca o haina de care sa nu te mai dezbraci, o podoaba a caracterului tau, pentru ca ea este insasi rodul pocainte adevarate.
        “Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decat sa imparti prada cu cei mandri.”(Prov. 16.19)