duminică, 27 iulie 2014

Ca un copil...

Sa te bucuri de clipa traita din plin…ca un copil.
Sa te superi repede si sa iti treaca la fel de repede...ca unui copil.
Sa plangi si sa razi dupa doar cateva secunde…ca un copil.
Sa-ti faci prieteni in cateva minute si sa ti se para ca va cunoasteti de o viata...ca un copil.
Sa cazi si sa te ridici pentru a incerca din nou muntele…ca un copil.
Sa nu porti grija zilei de maine, cum arati sau cu ce te vei imbraca...ca si un copil.
Sa incalti fericita pantofii mamei si sa porti in sfarsit rochita cea roz pentru care ai asteptat pana la aniversare..ca un copil.
Sa iubesti cu tot sufletul si sa nu te temi ca ceilati te vor judeca...ca un copil.
Sa vrei sa cunosti intreg universul intr-o singura zi…ca un copil.
Copilaria a fost doar o trecere inspre o lume pe care altadata ai dorit-o.
“nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi prunci; iar la minte fiţi oameni mari.”(1Corinteni 14.20)


joi, 17 iulie 2014

In treacat prin crizele vieti

Iti este foarte greu…incerci sa cauti o rezolvare daca ar exista, iti dai seama ca nimic nu ar putea sa rezolve problema ta si ca situatia va fi asa pe termen lung. Si, cu cat timpul trece, parca problemele se intensifica.
Ti-ai dat seama in sfarsit ca te afli intr-o criza. Iti pui niste intrebari: De ce trebuie sa trec prin aceasta situatie? Care este scopul crizei? Nimic nu este la intamplare, cu atat mai putin destinul tau influentat de dificultatile actuale. Daca te-ai intrebat, nu inseamna ca vei primi si un raspuns rapid. De multe ori este necesar sa induri evenimentul pe care il ocolesti, sa faci exact ceea ce iti este teama.
De ce pot fi utile momentele de criza in viata ta?
Prin asta Dumnezeu iti poate vorbi, iti poate reaminti locul din care ai plecat, sa te scape de eul si pretentiile tale, te poate face constient ca esti doar un om slab si ca intr-o zi destinul tau pamantesc se va sfarsi, iti poate schimba traiectoria viaetii si vei fi cercetat.
Criza determina in primul rand o cautare dupa ajutorul lui Dumnezeu. La necaz vii inaintea Lui, chiar daca la bucurie ai uitat asta. Si, cine poate sa mangaie mai bine decat El? Daca te-ai indepartat de El si ai neglijat Cuvantul Sau, criza te poate readuce la locul in care ar fi trebuit sa te afli in ce priveste relatia cu Creatorul. Si durerea pe care astazi o simti asa de profund, maine poate dezvalui in ea o binecuvantare.
Ai ajuns la capatul puterilor tale? Adu-ti aminte ca Domnul a spus ca : “El da tarie celui oboist si mareste puterea celui ce cade in lesin.”(Isaia 40.29)
Si veste buna este ca din orice criza exista si o iesire. Mai rabda putin , si vei vedea lumina.
“Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa;”(Iov 37.21)
Va invit sa vizionati povestea cestii de ceai si veti gasi cu siguranta o asemanare cu cel putin un moment din viata voastra.

joi, 10 iulie 2014

Cuvinte din lumina

                                                                        scrise de Monseniorul Ghika                                
Dacă ştii să pui pe Dumnezeu în tot ceea ce faci, Îl vei regăsi în tot ceea ce ţi se petrece.
*
Dacă tu îl cauţi pe Dumnezeu, este pentru că Dumnezeu te-a căutat; şi nu te mira dacă, Dumnezeu fiind, El te găseşte înainte ca tu să-L fi găsit.
*
A consola este putinţa noastră de a da celuilalt ceva care să fie mai adevărat decât durerea sa. A consola înseamnă să-l faci pe deznădăjduit să trăiască în speranţă. A consola înseamnă a permite celui ce suferă să vadă în noi iubirea lui Dumnezeu pentru el.
*
Tăcerea lui Dumnezeu e, înainte de toate, o tăcere a iubirii …
*
Când nu mai ai nimic de dat, poţi să dăruieşti încă ceva ce-i mai presus de toate: o rugăciune.
*
Adevărata iubire nu vorbeşte despre sine, adevărata iubire este cea care nu are nevoie să fie numită pentru a fi recunoscută.
*
Dacă suferi pe nedrept – mulţumeşte lui Dumnezeu, atât pentru nedreptate cât şi pentru suferinţă… Ai prefera oare să ai de suferit pe bună dreptate?
*
Când cineva ne dovedeşte recunoştinţa el ne dăruieşte mai mult decât i-am dat.
*
Universul devine mai sărac prin uitarea rugăciunii.  Să ne trăim rugăciunea şi să ne rugăm viaţa.

sâmbătă, 5 iulie 2014

Niciodata prea obosit

Ma vad din nou prinsa in iuresul vietii, in cotidianul plin de probleme, in cautarea cheilor care sa le rezolve si in pozitia de a incerca sa-i multumesc pe toti, daca se poate.
La un moment dat, gasesc un moment de respiro si imi dau seama cat de putin strang pentru suflet, cat de trecatoare sunt toate si ca nu se merita sa ne trudim pentru lucruri care oricum pier.
Ce minunat este sa poti lasa sufletul  liber sa zboare deasupra framantarilor vietii si a omenescului.
Este important sa reusesti sa pui ordine in activitati, in relatia cu Dumnezeu, sa acorzi timpului cu El vremea cuvenita. Dar, daca nu avem timp ca sa ne rugam, atunci suntem mai ocupati decat El doreste.
Fiecare perioada si moment de liberate si liniste sa-l valorificam acumuland invataturi sfinte.
„În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” (isaia 30.15)
Atunci cand te simti prea obosit si lipsit de putere in sufletul tau, totusi, chiar si atunci “mucul care mai fumega nu-l va stinge”. Sa veghem pentru ca uleiul din candela sa nu se termine, iar flacara care acum desi arde incet, sa nu se stinga.
“Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă; dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.”
Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.”(Evrei 10.38-39)