marți, 25 martie 2014

Ce va fi cu viata mea?

Vezi suvoiul care se indreapta navalnic spre tine, nu ai insa putere sa te dai in laturi si nu exista scapare. Totul pare sa se darame si, desi nu stii ce va urma, mergi pe un drum necunoscut. Ce va fi la urmatoarea rascruce? Primejdii de netrecut sau o calatorie linistita. Cine poate stii? Inaintea ta stau ziduri inalte , porti inchise si nu zaresti lumina. Ce am descris mai sus seamana cu o temnita.
Nu vezi decat ce se afla inauntrul temnitei sufletului tau…Afara e lumina, deci daca vei da drumul fricii si deznadejdii pe care le-ai apucat starns, ai putea zari ceea ce este dincolo de ziduri.
Ce este de facut? Trebuie sa lupti si sa nu te lasi biruit de imposibil. Uita-te la David cand s-a apropiat de Goliat si a decis sa mearga inainte si sa lupte. Daca s-ar fi uitat la el insusi (era doar un copil cu par balai), la puterea lui (slab), la armele sale (o prastie si cateva pietricele), la oastea care striga ingrozita…cu siguranta ca s-ar fi ascuns in multime si s-ar fi grabit pe drumul inapoi spre turmele tatalui sau. Dar David a pornit inainte cu gandul la ceea ce facuse Dumnezeu pentru el in trecut, atunci cand biruia leul si ursul, si increzandu-se in ajutorul lui Dumnezeu izbavirea a venit.
Alta cale nu este. Trebuie sa lupti, chiar daca nu esti pregatit..nici David nu era pregatit pentru o lupta, el venise doar ca sa duca hrana pentru fratii sai.
Si, pentru ca in Dumnezeu mi-am pus increderea voi merge pe acest drum pregatit de El. Nu stiu ce ma asteapta, dar stiu ca daca El mi-a promis ca va fi cu mine este destul.
“Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!”(Psalm 143.10)

luni, 17 martie 2014

Indoiala lui "DE CE?"

De ce lucrurile merg in aceasta directie? De ce sunt atatea lucruri pe care le astepti si intarzie?
De ce esti asa cum esti? De ce atatea schimbari neasteptate? Folosim de ce-ul de multe ori in vorbirea nostra si in gandirea noastra.
Omul este o fiinta limitata in gandire si actiuni. El nu poate patrunde dincolo de gandurile Lui Dumnezeu.
“Oamenii nu ştiu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor.”(Eclesiastul 9.1)
Daca ne dorim  sa fim in pielea altora este numai pentru a primi aprecierea sau confortul de care ei aparent se bucura.
Si tu ai de ce-urile tale, mergi inainte cu ele, dar la un moment dat te opresti si mai pui o intrebare. Faptul ca nu intelegi te face si mai curios si accentueaza framantarea. De ce-urile nu fac altceva decat sa alimenteze indoielile, iar acestea sa devina uriasi de neinvins. Ele se transforma in frustrari si framantari.
Ce-ar fi daca nu am mai insista sa primim raspunsuri si am accepta viata asa cum ne-o ofera Dumnezeu?
Nu zic ca-i rau sa ne punem intrbari, dar sa insistam cu suparare atunci cand nu primim raspuns cred ca este un lucru rau. Indoiala, deznadejdea si apasarea isi fac cu usurinta aparitia la usa celui care abandoneaza sa mai creada ca toate lucrurile au un scop in viata lui.
Cateva raspunsuri pe care Dumnezeu ni le da la “DE CE?”
-pentru ca vreau ca tu sa inveti ceva din aceasta asteptare/ lucru nedorit/ situatie imposibila;
-pentru ca gandurile si planurile Mele sunt cu mult diferite de ceea ce gandesti tu;
-pentru ca exista o finalitatea acestor situatii pe care nu le intelegi acum, dar toate sunt cu un anumit scop;
-pentru ca vreau sa Ma cauti pe Mine mai mult decat alte lucruri si sa imi ceri ajutorul;
-pentru ca infrangerea eului tau inseamna implinirea voii Mele;
-pentru ca pana la acel ideal mai am de lucrat la desavarsirea ta si a celor din jurul tau.

joi, 6 martie 2014

O chemare si o alegere

“Mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”(Matei 22.14)
Domnul Isus face o chemare “Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.”(Matei 11.28) Este chemarea Sa pe care o primeste fiecare. Si omul face o alegere: accepta sau nu sa vina, si este primit doar daca a fost ales. “Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; “(Ioan 6.44) Pilda nuntii fiului de imparat este foarte relevanta (Matei cap 22). Unii resping chemarea si chiar isi bat joc de ea, altii vin, iar printre ei este si unul care, desi a primit chemarea si a acceptat-o, ii lipseste ceva.  Nu are haina de nunta si nu poate fi primit.
Daca ar fi doar alegerea proprie, atunci cei intelepti, indrazneti si cu o vointa puternica ar face acest pas, iar cei slabi ar renunta. Insa Biblia arata altceva. Alegerea finala Ii apartine: “Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi.”(Ioan 15.16)
“Tot aşa, şi în vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri prin har.”(Romani 11.5)
El si-a ales putini, o ramasita, acestia fiind “chemati dupa planul Sau”, “chemati sa fie sfinti”, “chemati la slobozenie”, iar meritul acestei chemari nu este al lor pentru ca“El ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnici.”(2 Timotei 1.9) Totul fusese hotarat chiar mai inainte de a lua chip pe lume “Din dragoste pentru robul Meu, Iacov, şi pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ţi-am vorbit cu bunăvoinţă, înainte ca tu să Mă cunoşti.”(Isaia 45.4)
Cand a fost chemat Iacov a primit numele de Israel, Avram a primit numele de Avraam, iar Sarai s-a numit Sara. Cand esti chemat primesti un nume nou: “ tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu”.(Ioan 1.12)
Daca ai primit o chemare, trebuie sa ai grija de ea, asa cum Pavel indemna odinioara:
 “Vă sfătuiesc, dar, eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o.”(Efeseni 4.1)
Ca si pentru el, si pentru noi viata aceasta trebuie sa aibe o tinta, de cand ai primit aceasta chemare nu mai poti gandi ca te indrepti spre nicaieri, acum ai o tinta clara: “alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.”(Filipeni 3.14)
 “De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată.”(2Petru 1.10)
Traiti frumos, iertati mult, iubiti fara limite!