Mireasma primaverii

Stand sub un pom inflorit si lasandu-ma patrunsa de mireasma sa, simtirea mi-a fost incantata. Frumusetea acestui tablou primavaratic ma indeamna la poezie, mai bine zis catre pasteluri in care sa ma pot regasi. Stiu ca zilnic apar atatea probleme mici si mari, dar, din cand in cand e bine sa ne luam o pauza, sa ne bucuram macar cateva clipe de ceea ce Dumnezeu a lasat pentru noi, un anotimp frumos care va trece  si multe alte primaveri poate vor urma. De fiecare data insa ramanem incantati de noutatea si splendoarea revelate in natura.

                                                                             
                                                             Moment de rugaciune

Pomi in floare isi arata alb vesmantul,

Dealuri verzi se-nalta peste-ntreg pamantul;

Zburatoare vesele se-ntrec in cantul lor

Acordand in treacat susurul izvoarelor.

Omul isi deschide  sufletul spre cer,

Dorintele-i nespuse purtandu-le cu el.

E cadrul…e momentul in care si natura

Sublim il insoteste spre a-si deschide inima.

Cu simple ganduri si cuvinte , incet a inceput

Pana la adancimi de suflet ce-apasau din trecut.

Un vant duios adie a efemeritate,

Un colt de iarba verde azi…iar maine vested poate .

Cand omul ruga isi sfarsi spre Creator

Privi senin  din nou la cer si spuse cu mult dor:

“Bine e in natura, e bine pe pamant…

Dar tot mai bine va fi Acasa, in cer sfant.”

Pe drumul vietii

As caracteriza viata ca o lupta si o stare neincetata de a lua decizii; e un capitol care mie mi s-

a parut intotdeauna dificil, poate din cauza temerii de a nu gresi. Privind in trecut observ insa ca am luat si hotarari gresite care m-au costat, desi la acea vreme crezusem ca sunt cele mai bune, totusi Dumnezeu  m-a lasat sa merg pe acel drum pana la un moment dat. Si chiar daca am crezut ca am luat o decizie corecta, dupa multa vreme am vazut ca greseam; si, ca si un copil mic cazut, am plans, apoi Tatal cu dragoste m-a ridicat si mi-a legat si ranile facute din nestiinta pe care singura nu le-as fi putut rezolva.  E viata aceasta cu urcusuri si coborasuri, ca o linie sinuoasa, si nu poti stii la ce si cand sa te astepti. Inca o hotarare…. si cred ca El va fi cu mine, iar greselile trecutului ma vor ajuta sa fiu mai inteleapta pe viitor. Am inteles ca niciodata nu trebuie sa capitulez, chiar daca sufleteste uneori pare imposibil de trecut peste anumite momente. Si in acele grele clipe trebuie sa ma bazez pe o promisiune divina:  ca orice incercare, ca si “orice ispita a  fost potrivita cu puterea omeneasca, si Dumnezeu care este credincios nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterea omeneasca ;  ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul ca sa iesiti din ea ca s-o puteti rabda”(1 Corinteni 10.13).

Si, daca ma mai gandesc ca toate lucrurile care mi se petrec se afla sub controlul Sau si ca la un moment dat vor conduce spre binele meu….atunci  nu-i asa ca ar trebui sa las orice grija asupra viitorului asupra Sa? Da, ma aflu intr-o continua schimbare, se schimba multe in viata mea, noi etape se intrevad, cumva noi ne dorim sa ramanem in vechiul fel , in rutina cu care suntem familiarizati, este mai confortabil sa ramanem acolo. O decizie noua, un pas facut intr-o alta directie ne poate schimba sensul existentei pentru o vreme….insa este necesar sa iesim din vechiul mod de a fi, sa renuntam la obiceiuri vechi si sa ne pregatim pentru noi planuri pe care Dumnezeu sa le binecuvanteze, iar noi, fiind binecuvantati de El sa putem transmite mai departe binecuvantarea.

Jertfa din iubire

Pastele-  este cea mai mare sarbatoare pentru crestini, care simbolizeaza iertarea de pacate, eliberarea omului de sub robia pacatului prin jertfa Domnului Isus, si in mod deosebit dragostea nespusa a lui Dumnezeu fata de noi.       Ce a insemnat aceasta jertfa? Moartea a fost biruita, pacatul a fost biruit, si ne-a fosta facut cunoscuta o viata noua prin credinta in Domnul Isus Hristos.
  “Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,

măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi). El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus,ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.”(Efeseni 2.4-7)
         Odata cu Domnul Isus si noi am murit fata de felul desert de vietuire, si am inviat la o viata noua in Hristos, dupa modelul pe care il avem in El. Iar acesta viata noua trebuie sa lumineze, sa faca o diferenta in lume, iar lumina dinlauntru este alimentata de flacara credintei.
          Privind la Cruce ce pot invata eu? Ca trebuie sa iert si  sa iubesc. Nu ni s-a cerut o jertfa ca a Sa, doar sa urmam  exemplul iertarii, “ne iarta pacatele noastre asa cum si noi iertam gresitilor nostri”. Dumnezeu ne-a iertat, si la fel trebuie sa facem si noi unii fata de altii, sa iertam totul, sa nu mai traim in trecut, sa iubim si sa cautam pacea cu orice chip.
           Sa aveti o Sarbatoare a Invierii dupa placul lui Dumnezeu!

Fii un rob al lui Dumnezeu

Şi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin

de îngăduinţă răbdătoare, să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici.” (2 Timotei 2:24, 25)
  De la cine vine ura, cearta, neintelegerile, vorbele grele, mania? Sunt fapte ale firii pamantesti si toate vin de la tatal lor, dumnezeul veacului acestuia. In viata copiiilor lui Dumnezeu intervin probleme cu care zilnic ei trebuie sa se confrunte, adesea sageti otravitoare din partea celui rau, si numai un ostas care si-a luat toata armatura pe el va putea tine piept acestor uneltiri.
Daca te afli intr-o problema, daca esti chinuit, batjocorit, cand ti s-au spus vorbe rele pe nedrept ….urmeaza cuvantul care spune asa: “Daca va robeste cineva, daca va mananca cineva, daca pune cineva mana pe voi, daca va piveste cineva de sus, daca va bate cineva peste obraz, suferiti!”(2 Corinteni 11.20)
Adica sa nu raspundem provocarilor, sa nu folosim arma razbunarii asa cum firea ne-ar indemna, pentru ca numai Dumnezeu are dreptul s-o foloseasca, sa nu incercam a ne face singuri dreptate, numai El face dreptate, mila si judecata.  "Pune , Domane, o straja inaintea gurii mele, si pazeste usa buzelor mele!"(psalm 141.3)
  Fii un om al pacii, urmand ca si model pe Domnul pacii. Si atunci pacea ta va fi ca un rau care va inunda si alte vieti. Si "prin aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii mei, daca veti avea dragoste unii pentru altii.”(Ioan 13.34)

Dezamagire sau incredere mai mare

“Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui. Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!”(Psalm 55.12-13)
Ce dureros este atunci cand binele este rasplatit cu rau, cand  ca si apostolul putem spune ca atunci cand vrem sa facem binele raul este lipit de noi, iar nu binele pe care am fi vrut sa-l facem se realizeaza, ci tocmai raul iese la iveala. Un lucru este sigur, anume ca Dumnezeu cunoaste intentiile bune sau rele , iar daca suntem plini de ravna pentru bine, nu avem de ce sa ne temem.
Ai mila Doamne, si iarta-ne cand gresim aproapelui nostru.
Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!” dar “Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul!”(Ieremia 17.5,7) Asadar, daca oamenii te dezamagesc intr-un fel sau altul, priveste spre desavarsirea si capetenia credintei tale, spre Domnul Isus. Nimeni nu a fost vreodata dezamagit de El. El este Prietenul adevarat de care cu totii avem nevoie, Lui ii putem impartasi cele mai adanci taine ale sufletului nostru fara nici o teama.