luni, 28 noiembrie 2011

Un an

Mi-am amintit… a trecut un an de cand, intr-o zi, timid  a luat nastere acest blog si hotararea de a incepe sa postez diverse lucruri. Este locul unde am lasat ganduri, sentimente, unde am presarat meditatii, tristeti si bucurii, am exprimat lucruri  simple sau profunde care imi framantau sufletul, experiente sau cugetari pe marginea unor fapte. Apoi voi, cei care m-ati sustinut printr-un cuvant, care inseamna mult… Multumesc pe aceasta cale tuturor celor care ati urmarit alaturi de mine articolele si celor care mi-ati facut si bucuria sa va afirmati prezenta printr-un comentariu, incurajare, etc.
Si de acum incolo cu ajutorul Domnului Dumnezeu voi continua sa scriu ce-mi va pune El pe inima.
Ce voi face de acum? Un singur lucru trebuie: “ uitand ce este in urma mea, si aruncandu-ma spre ce este inainte, alerg spre tinta, pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, in Hristos Isus. Gandul acesta dar sa ne insufleteasca pe toti”. Va astept sa alergam impreuna, pentru ca  pe zi ce trece suntem mai aproape de tinta. Si tot ce vom face, cu cuvantul sau cu fapta, totul sa fie spre slava lui Dumnezeu.

miercuri, 16 noiembrie 2011

schimba-mi inima

Cand inima e vesela, si fata e senina;
Cand inima e trista, si duhul e mahnit;
Dar, poti schimba Tu, Doamne, o astfel de inima?
M-am intrebat de mult si-apoi m-am tot gandit…

S-au  adunat prea multe  si nu mai este loc
Tristeti, amaraciune, remuscari ..ooo..cate nu-s!
Dar, este prea firava, nu te-ai gandit deloc?
Opreste-te, e prea greu, cate mai ai de pus?

Dar, Tu  ma cercetezi de-aproape si vezi inima mea,
Tu imi patrunzi si gandul, si-Ti sunt descoperit
Stii ce ma doare, ce nu-nteleg si ce nu pot avea
Doar mangaierea-Ti  sfanta ma face fericit.

Zideste Tu  in mine o inima curata
Si umple-ma cu Duhul Tau statornic si bun
Vreau sa traiesc cu Tine , sa-mi fii de-a pururi Tata,
Sa ma-nsotesti tot timpul pe-al vietii mele drum.

Si-atunci cand grea tristetea ar vrea sa se strecoare
In sufletu-mi pustiu de tot ce-i drept sau sfant
Sa pot sa flutur liber steagul biruintei Tale
Iar teama, plans, povara sa piara rand pe rand.

Si-atunci cand bucuria din inima-mi schimbata
Va fi ca o mireasma ce ma va insoti
Un cantec de-adorare voi inalta indata
Catre al meu sfant Rege ce-n veci ma va iubi.

vineri, 11 noiembrie 2011

Invatand din experiente...

Ce am invatat in ultima perioada?

Nu stiu daca ati bagat de seama, dar destul de greu scoatem invataturi noi din experientele prin care trecem. Mai usor invatam de la altii, dar de la noi, nu stiu de ce, dar e mai greu, sau poate la mine asa functioneaza. Trecem prin multe experiente, si asta de-a lungul anilor, sau poate chiar zilnic. Dar, ne oprim ca sa vedem ce vor sa ne invete? Cu ce scop vin toate acestea? Desigur ca multora nu le vom gasi sensul. Poate ca este necesara o pauza, chiar si un repaus scurt datorat unei neputinte poate  ajuta spre a rememora trecutul si a obtine invatatura.
Am invatat ca nu trebuie sa port poveri, ci trebuie sa le aduc inaintea Domnului Dumnezeu, cerandu-I rezolvare; sa nu iau eu povara altuia, pentru ca risc sa cad sub greutatea ei.
Ca rugaciunea are o insemnatate mare… chiar daca pe moment si mult timp pare ca nu se petrece nimic.
Am inteles ca implinirea adevarata nu o pot gasi in nimic , pentru ca nimic nu este statornic aici,  decat in Dumnezeu…desi cunosteam aceste lucruri, dar trecand prin unele experiente, altfel le vad acum.
Ca daca vreau traiesc in pace cu toti oamenii trebuie sa-mi calc putin peste mandrie, sa cedez si cand inima nu vrea sa ma lasae.
Sa nu pun pret mai mare pe un lucru decat este nevoie,
Ca  trebuie sa ma opresc la timp, in caz contrar o va face Dumnezeu asa cum nu-mi place.
Sa nu ma incred in simtirea mea, in ideile, gandurile, planurile mele, oricat de bune ar parea acestea, sa pot spune nu sau da, atunci cand este cazul. Si sa incredintez toate voii Sale care sa fie suverana peste toate.
Multe vor fi care mai am de invatat, dar toate le voi primi exact la vreme…
Invatati mereu si luati aminte apoi!