marți, 5 aprilie 2011

Speranta ramane

Cand sufletul imi plange trist
Si alinarea e departe,
Cand cerul vietii mi-e inchis
Si imprejur se-aud doar soapte;
Cand si sperantele se frang
Iar visul e de neatins,
Cat sa mai stau asa sa plang,
Dupa un dor ce pare stins?

Unde am alergat mereu
Atunci cand nu gaseam cararea?
Si chiar in ceasul cel mai greu
Cand intuneric mi-era zarea?
Am alergat la Cel ce-odat
Mi-a zis: ”Vino, acum, la Mine!”
Cand esti trudit si-mpovarat
Si lasa-Mi grija ta de maine,
Si framantarile-ti amare.
Eu, iti promit ca iti voi da
O noua viata aici sub Soare.

Doar in Domnul mi-e usor
Cand luptele nu se sfarsesc
Numai prin El biruitor
O viata-ntreaga am sa traiesc.
Si mai departe prin credinta
M-avant pe marea ce-mi sta-n fata;
El, care-mi stie a mea dorinta
Imi va da sfat si-ndem in viata.

3 comentarii:

  1. da asa e :( dar uneori e greu..si asa..

    RăspundețiȘtergere
  2. E asa de greu uneori, incat suntem la un pas sa "cedam", sa renuntam la tot ceea ce am construit pana acum. Insa Domnul Isus ne poate reda acea speranta, trebuie doar sa ascultam vocea Lui...chiar daca raspunsul vine mai tarziu, nu descuraja El stie exact de ce ai trebuinta... si daca este Voia Lui.. se va rezolva.

    RăspundețiȘtergere
  3. Asa este, El stie exact de ce avem nevoie...doar noi ne ingrijoram prea mult si vedem doar muntii care ne stau in fata. Multumesc pentru incurajare.

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta