sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Renuntare

Intotdeauna renuntarea aduce durere. Cand inima iti plange este greu sa-i gasesti consolarea. Uneori este necesar sa o lasi pana isi varsa tot focul. Si asta poate dura timp. Dar, pe masura ce te maturizezi in credinta ajungi sa accepti realitatea asa cum este, sa poti renunta mai usor…
Renuntarea produce suferinta. Cand pierzi un lucru drag suferi. Dar, cel putin stii ca nu-l mai poti avea pentru ca l-ai pierdut. Dar cand renunti de bunavoie este mai greu, deoarece firea pamateasca iti sopteste sa nu faci acest pas, sa tii totul pentru tine. Nu este usor sa renunti; sa pierzi de bunavoie este o lucrare pe care Dumnezeu ne invata si care adesea se manifesta prin zdrobire. “Oricine isi va pastra viata o va pierde, dar oricine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga.”(Matei 11.26) Se merita sa renunti la lucruri care stii ca L-ar dezonora pe Dumnezeu, la lucruri la care cugetul iti spune ca nu sunt dupa voia Sa. Da, se merita sa privesti toate aceste lucruri ca pe un nimic fata de pretul nespus de mare al cunoasterii Domnului nostru, lucruri trecatoare pe care punem adesea prea mult pret, in locul comorii din cer care nu va pieri niciodata. Uneori este nevoie sa jertfesti lucruri de mare pret in ochiii tai, atunci cand Dumnezeu o cere, tocmai pentru ca El are in vedere ceva mai bun pentru tine, dar acel ceva nu-l poti vedea decat prin ochiii credintei.
Doamne, ajuta-ne sa putem vedea prin ochiii credintei ceea ce Tu ai in plan pentru noi, chiar daca omenescul din noi  ne stinge speranta deseori! Ajuta-ne sa renuntam la dorintele noastre egoiste, la tot ceea ce Tu crezi ca nu ar aduce slava Numelui Tau! Mai bine sa renuntam acum, decat sa plangem mai tarziu!

4 comentarii:

  1. Da. Ai postat un verset tot mai la tinta si foarte potrivit pentru ceea ce ai scris:

    "Oricine isi va pastra viata o va pierde, dar oricine isi va pierde viata pentru Mine, o va castiga"

    Sunt uneori momente grele cand aceste cuvinte asa greu ajung la inima. Imi doresc sa ii apartin Domnului Isus si sa renunt de dragul Lui la orice, dar atat de greu realizam, cand tocmai la acel cineva/lucru trebuie sa renunti de care te atasezi cel mai mult si n-o primesti.

    Ma uitam acum cateva minute la poza de logodna si alte poze a unei foste surori din grupul meu.

    (de mult timp nu mai e in grupul nostru-e implicata in Tineri pentru Misiune Cluj)

    A avut bucuria sa isi gasesca sotul potrivit. E un cumplu atat de frumos si reusit si oarecum in inima mea, ma gandesc ca e posibil ca tocmai la acest lucru va trebuie sa renunt si nu voi avea parte niciodata de asa ceva. ASA cum ai zis insa, de atatea ori, El are planul Lui cu viata mea, desi acum nu vad absolut nimic, decat cum trece timpul pe langa mine si oarecum durerea este acolo.
    Imi doresc insa sa Il onorez cu viata mea si sa ma dezlipesc de ceea ce imi doresc si sa ma lipesc de El. Fii binecuvantata

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, alipeste-te de El, nimeni nu a zis ca este usor sa inaintam. Un esec nu inseamna ca viitorul s-a inchis, ci se deschid alte porti. Niciodata nu e prea tarziu. Incearca sa nu mai privesti la tine si la oportunitatile tale pentru ca la Dumnezeu orice lucru este cu putinta; tu dar, priveste in Sus, si asteapta vremea Sa, “lucrand” in ogorul in care El te-a chemat. Domnul sa te binecuvanteze!

    RăspundețiȘtergere
  3. asa este :(
    uneori trebuie sa renuntam..
    frumos >:D<

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta